Concentraţia maximă admisibilă pentru NO 2 este socotită 0,400 mg/m 3 , iar pentru ozon0,030 mg/m 3 .Ozonul, peroxiacetilnitratul şi oxizii azotului NO şi NO 2 influenţează negativ asuprap<strong>la</strong>ntelor, provocând necroze, inhibează un şir de reacţii fermentative (sinteza polisaharidelor,influenţează negativ fotosinteza).Ozonul influenţează negativ creşterea p<strong>la</strong>ntelor, mai ales, <strong>în</strong> prezenţa SO 3 , care acţioneazăsinergetic, acest proces se intensifică.O atenţie deosebită o are prezenţa particulelor radioactive <strong>în</strong> smogul fotochimic, careformează un nou tip de smog numit smog fotochimic radioactiv (explozia reactorului nuclear de <strong>la</strong>Cernobâl, Ucraina; <strong>în</strong> aer au nimerit173,7⋅ 10 Bq radionucleizi).În trecut, până <strong>la</strong> apariţia automobilului frecvent era smogul reducător (smogul de iarnă)numit smogul de tip Londra, apărut <strong>la</strong> <strong>în</strong>ceputul secolului XX <strong>în</strong> Londra (1952), cauzat de produselearderii combustibilului.Smogurile pot avea impact negativ asupra sănătăţii:• smogul cu un conţinut de 0,1ppm de O 2 atacă ţesuturile p<strong>la</strong>ntelor şi animalelor;• produşii fotochimici formaţi sunt iritanţi, alergici, cancerigeni, produc efecte negativeagriculturii, au efect negativ asupra metalelor, particulele fotochimice micşoreazăvizibilitatea etc.În viziunea noastră, drept măsuri de protecţie ar putea servi modernizarea sistemului deşosele pentru evitarea aglomeraţiei şi blocajelor rutiere, protecţia pădurilor de incendii, micşorareaemisiilor poluante <strong>în</strong> atmosferă.Efectul de seră, <strong>în</strong>călzirea globalăO serie de activităţi umane provoacă modificări considerabile ale compoziţiei chimice aatmosferei. Gazele poluante degajate <strong>în</strong> atmosferă formează un adevărat ecran <strong>în</strong>tre Soare şi Pământ,care modifică bi<strong>la</strong>nţul energetic existent, mărind temperatura <strong>în</strong> atmosfera apropiată de Pământ,numită <strong>în</strong>călzire globală cauzată de efectul de seră.Gazele cu efect de seră sunt: dioxidul de carbon CO 2 , (50% din gazele care cauzează efectulde seră aparţin acestui gaz apărut pe cale antropică), N 2 O, vaporii de apă, SF 6 (hexaflorura de sulf de<strong>la</strong> insta<strong>la</strong>ţiile de <strong>în</strong>altă tensiune), CH 4 , CFC (clor, fluor, carbon), O 3 (ozonul).Rezultatul efectului de seră se manifestă prin creşterea temperaturii anuale cu 0,3-0,6 o C.Efectele <strong>în</strong>călzirii globale sunt: canicu<strong>la</strong> şi seceta, creşterea temperaturii apelor mărilor, topirea48
gheţarilor, reducerea suprafeţei uscatulului ca urmare a ridicării nivelului mării cu 20-30 cm,hazarduri naturale, dispariţia unor specii de vietăţi şi predominarea altora etc.Reducerea emisiilor care provoacă efectul de seră este unica strategie <strong>în</strong> stoparea acestui proces.În Republica Moldova monitorizarea calităţii aerului atmosferic este asigurată prin serviciilespecializate <strong>în</strong> cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS) şi ale Inspectoratului Ecologic deStat (IES) cu 19 posturi staţionare amp<strong>la</strong>sate <strong>în</strong> 7 centre industriale: Chişinău, Bălţi, Tiraspol,Râbniţa, Bender, Mateuţi şi Leova. Analiza datelor privind poluarea aerului atmosferic <strong>în</strong> ultimii 5ani atestă o tendinţă de scădere a poluării <strong>în</strong> or.Râbniţa, spre majorare – <strong>în</strong> municipiile Chişinău,Tiraspol, Bender.Din prelucrarea datelor, concentraţiile dioxidului de sulf au atins o valoare maximă de 6,5mg/m 3 , iar dioxidul de azot 5,5 mg/m 3 . Valorile pH-ului precipitaţiilor au fost cuprinse <strong>în</strong>tre 4,2-8,0.Cu toate că <strong>în</strong> perioada anilor 1990-2010 volumul emisiilor de poluanţi <strong>în</strong> atmosferă de <strong>la</strong>sursele staţionare s-au micşorat de <strong>la</strong> 350 kt (1990) <strong>la</strong> 24, 158 kt (2010). Analizând dinamicaevoluţiei emisiilor de SO 2 , NO 2 , CO 2 <strong>în</strong> perioada raportată, municipiul Chişinău are cel mai <strong>în</strong>altimpact asupra poluării aerului atmosferic, cu ponderea de 50% din poluarea totală.Principa<strong>la</strong> sursă de poluare a aerului atmosferic este transportul auto, cota căreia constituiecca 88% din emisiile totale.Dacă creşte conţinutul metalelor grele <strong>în</strong> atmosferă Pb, şi, Cu atunci Zn, Cr, Ni, Cd sunt <strong>în</strong>descreştere [17].Printre gazele cu efect de seră <strong>în</strong> anul 2009 dioxidului de carbon îi revin 63,8% faţă de CH 4(24,3 %), N 2 O (11,8 %) [87, p.28; 92 p.26].Principalele aspecte care trebuie luate <strong>în</strong> consideraţie <strong>la</strong> petrecea <strong>în</strong>călzirii globale sunt:• ridicarea nivelului mărilor;• modificări ale randamentelor agricole;• modificarea ciclului hidrologic;• creşterea evenimentelor climatice extreme (furtuni, uragane).Principalele strategii pentru stoparea <strong>în</strong>călzirii globale sunt:• evitarea proceselor emiţătoare de gaze de seră;• îmbunăţăţirea eficienţei energetice;• <strong>în</strong>locuirea proceselor emiţătoare de CO 2 prin procese cu emisii reduse sau fără emisiide CO 2 ş.a. [207, p.38].49
- Page 1 and 2: UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOLC
- Page 3 and 4: CUPRINS:ADNOTĂRI (română, rusă,
- Page 5 and 6: ADNOTARECalmuţchi Lidia, Formarea
- Page 7 and 8: ANNOTATIONCalmuţchi Lidia The Form
- Page 9 and 10: INTRODUCEREActualitatea temei. Star
- Page 11 and 12: ecologice: B.Niculăescu, S.Cojocar
- Page 13 and 14: specificul aplicării acestor cuno
- Page 15 and 16: 1. TENDINŢELE ECOLOGICE ÎN ÎNVĂ
- Page 17 and 18: Fig.1.1. Schema dezvoltării durabi
- Page 19 and 20: Cu toate că aceste probleme sunt a
- Page 21 and 22: • realizarea conţinuturilor ecol
- Page 23 and 24: • prezenţa mai multor oportunit
- Page 25 and 26: ‣ competenţe referitor la valori
- Page 27 and 28: FormareaecologicăaPROFESORULUIdech
- Page 29 and 30: Tot mai des se abordează noţiunea
- Page 31 and 32: • conştiinţă ecologică ecocen
- Page 33 and 34: Ca finalitate a educaţiei ecologic
- Page 35 and 36: 2. REPERE TEORETICOMETODOLOGICE D
- Page 37 and 38: progresiv cu altitudinea. Deşi, nu
- Page 39 and 40: • metalurgia neferoasă (particul
- Page 41 and 42: SO3 + Ca( OH) 2→ CaSO4+ H2OH2SO3+
- Page 43 and 44: Există oare ploi bazice? Da, exist
- Page 45 and 46: HO•M2+ NO2⎯⎯→HONO+ O2Teoret
- Page 47: Reacţiile radicalului OH cu hidroc
- Page 51 and 52: absorbită conduce la formarea ener
- Page 53 and 54: Prin autopurificare se înţeleg pr
- Page 55 and 56: ••OH + RH → R + H2OReacţiile
- Page 57 and 58: • La pH
- Page 59 and 60: Inundaţiile schimbă radical compo
- Page 61 and 62: Pesticidele sunt produse chimice (c
- Page 63 and 64: • -conţinutul biochimiei de oxig
- Page 65 and 66: cursurile şi programele sunt prea
- Page 67 and 68: motivaţii, valori umane, priceperi
- Page 69 and 70: Componenta emoţională a competen
- Page 71 and 72: Competenţa ecologică poate fi def
- Page 73 and 74: Instruirea ecologică ca proces de
- Page 75 and 76: • principiul sistematizării şi
- Page 77 and 78: Actualmente, modernizarea învăţ
- Page 79 and 80: • realizarea unor produse finale,
- Page 81 and 82: • cuprinsul proiectului, care con
- Page 83 and 84: Aprecierea produsului realizat prin
- Page 85 and 86: Nivelurile competenţei ecologiceEs
- Page 87 and 88: direcţionării procesului de trans
- Page 89 and 90: Majoritatea savanţilor împărtă
- Page 91 and 92: • de ordin psihopedagogic. Acest
- Page 93 and 94: • analiza consecinţelor dezechil
- Page 95 and 96: 2.4 Concluzii la capitolul 21. Form
- Page 97 and 98: În elaborarea chestionarului s-a
- Page 99 and 100:
454035302520151050Nivelul I Nivelul
- Page 101 and 102:
înconjurător, însă, întâmpin
- Page 103 and 104:
inferiorNivelul II 15/30 15/30 28/5
- Page 105 and 106:
surselor de poluare şi a situaţie
- Page 107 and 108:
• Alcătuirea hărţii geoecologi
- Page 109 and 110:
• Alcătuirea hărţii geoecologi
- Page 111 and 112:
alimentelor cu un conţinut sporit
- Page 113 and 114:
Numarul studenţilor plasaţi pe ni
- Page 115 and 116:
Deci, se consideră adevărat rezul
- Page 117 and 118:
Deci, se consideră adevărat rezul
- Page 119 and 120:
Nivelul iniţial şi final de forma
- Page 121 and 122:
IV. Emoţiile. Itemul VIII.Paralel
- Page 123 and 124:
2 4 5 5,5 9,63 -4,13 17,063 4 5 5,5
- Page 125 and 126:
34 5 6 26,5 32,08 -5,58 31,1435 5 6
- Page 127 and 128:
Tabelul 3.26. Coeficientul Spermen
- Page 129 and 130:
22 5 6 27,5 37,44 -9,94 98,8023 5 6
- Page 131 and 132:
Coeficientul Spermen este apropiat
- Page 133 and 134:
16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27
- Page 135 and 136:
605040GE3020GC100I II III IV I II I
- Page 137 and 138:
7.Funcţionalitatea Modelului pedag
- Page 139 and 140:
21. Bumbu I., Bumbu I., Vârlan L.
- Page 141 and 142:
57. Danoi A. Aspecte ambientale în
- Page 143 and 144:
95. Melentiev E., Şonţovoi T. Hid
- Page 145 and 146:
135. Suprăţeanu M., Zaharia C. AB
- Page 147 and 148:
170. Лебедев В.В. Стру
- Page 149 and 150:
201. Ясвин В.А. Психол
- Page 151 and 152:
6. dorinţa de a conştientiza esen
- Page 153 and 154:
Anexa 3Fişa de observare sistemati
- Page 155 and 156:
Tabelul A4.1. Aprecierea calităţi
- Page 157 and 158:
Modul de lucruProbele de apă (timp
- Page 159 and 160:
Rezultatele obţinute dau posibilit
- Page 161 and 162:
Autoturismemarfare(motorină)Total
- Page 163 and 164:
Determinarea nitraţilor în produs
- Page 165 and 166:
3)Se măsoară 100 cm 3 apă distil
- Page 167 and 168:
1.Pentru experimentare se sădesc c
- Page 169 and 170:
Modul de realizare a cercetărilor
- Page 171 and 172:
• Conţinutul de oxigen dizolvat
- Page 173 and 174:
12,0 10,83 38 6,8013,0 10,60 39 6,7
- Page 175 and 176:
V -volumul apei - probă, cm 3 ;- D
- Page 177 and 178:
mol.echiv/l;V-volumul 2 soluţiei d
- Page 179 and 180:
Tabelul A6.7. Clasificarea apelor n
- Page 181 and 182:
2.După 20 de minute conform colora
- Page 183 and 184:
Modul de realizare a cercetărilor
- Page 185 and 186:
• Determinarea conţinutului de a
- Page 187 and 188:
La baza metodei stă reacţia dintr
- Page 189 and 190:
înscriind pe ordonată valorile ex
- Page 191 and 192:
apoi se adaugă 2-3 picături de me
- Page 193 and 194:
Tabelul A8.1. Indici de calitateDen
- Page 195 and 196:
Tabelul A8.2. Determinarea indicelu
- Page 197 and 198:
Curriculum vitaeCALMUŢCHI LIDIAAdr