formarea competenţei ecologice la studenţi în procesul predării ...

• prezenţa mai multor oportunităţi dintre instruirea ecologică şi cerinţele pe care leprezintă la nivel contemporan şcoala, societatea, statul, faţă de competenţaprofesională a pedagogului;• lipsa unei concepţii normative de drept şi a unui mecanism bine determinat derealizare a instruirii pedagogice, în general, şi celei ecologice, în particular;• absenţa unui mecanism efectiv de sporire a calităţii pregătirii cadrelor didactice;• nivelul scăzut al prestigiului instruirii pedagogice la fel ca şi profesia de pedagog;• lipsa unei baze tehnico-mаteriale etc.Proiectarea instruirii ecologice şi realizarea ei, practic, constituie una dintre problemeledeosebit de importante, cu care se confruntă cadrele didactice [175, p.7].M.Călin susţine ideea că în mediul educaţional se abordează tot mai insistent problemaformării competenţelor şi rolul pedagogului este foarte importanat, iar pe de altă parte trebuie şi elsă posede anumite competenţe profesionale. A fi competent înseamnă a avea capacitatea de a rezolvao problemă, a aproba o decizie, a desfăşura cu eficacitate o anumită acţiune [35, p.60].Competenţa cadrului didactic în acţiunea educativă este abilitatea comportării lui într-unanumit fel, într-o situaţie pedagogică concretă, adică reprezintă un model care va fi preluat de cătreelevi.M.Bocoş afirmă că competenţa didactică include un ansamblu de capacităţi relative lamodalităţile de diagnosticare a stărilor educaţionale, de prognozare a lor, de organizare a instruiriiecologice, de evidenţiere a modalităţilor de evaluare, dar şi cele de motivare a elevilor, care este ovaloare a personalităţii profesorului în raport cu rolul lui de educator [15, p.215].Competenţa didactică este o structură extrem de complexă, autoconstructivă, centrată peaptitudinea pedagogică şi care „ joacă rolul de instrument de unificare, codificare şi exprimare înafară, sub forma comportamentelor educaţionale, a totalităţii datelor personalităţii celui afiliat înipostază, cu rolul de profesor” [29, p.12].Competenţa este înţeleasă drept o combinaţie de aptitudini, cunoştinţe, atitudini, careconstituie profesiograma tânărului specialist.În realitate, pentru a fi un bun profesor, sunt necesare un ansamblu de competenţe caredefinesc prin integrarea lor personalitatea fiecăruia, formează ceea ce numim „profesor ideal”.Noile paradigme ale educaţiei au dus la o restructurare a câmpului competenţelor referitoarela managementul conţinuturilor şi al activităţilor educaţionale [50, p.68].23