FITOTEHNIE

Recommendations

Info

0 1 1 2 3 4 5 6 7 8 Fig. 34. Înflorirea la floarea-soarelui 0- Calatidii înainte de înflorire, 1- Etapa I de înflorire; 2- Etapa II de înflorire; 3- Etapa III de înflorire; 4- Etapa IV de înflorire; 5- Etapa V de înflorire; 6- Etapa VI de înflorire; 7- Etapa VII de înflorire; 8- Calatidiu la care florile ligulate s-au uscat 4.2.3.7. Polenizarea Floarea-soarelui este o plantă alogamă entomofilă, doar parţial anemofilă, deoarece polenul este slab adaptat la transportul prin vânt, fiind greu şi aglomerându-se uşor. Mai puţin de 0,2% din polenizare are loc prin intermediul vântului şi pe o distanţă mai mică de 1 m faţă de sursa polenizatoare (Madeuf, 1980, citat de Bonjean A., 1993). La floarea-soarelui, anterele eliberează polenul înainte ca stigmatele să ajungă la maturitate (fenomen de protandrie). Polenul ajunge la maturitate şi este eliberat cu 12-14 ore înaintea 103
maturizării stigmatului. Din această cauză, polenizarea stigmatelor se face numai cu polenul altor flori. Totuşi, se poate produce şi autofecundarea la un anumit număr de flori. Numărul grăunciorilor de polen pe anteră este de cca. 25.000, ceea ce corespunde la cca. 800 kg polen/ha (Bonjean A., 1993). Lumina solară directă reduce viabilitatea polenului care se usucă şi îşi pierde capacitatea de fecundare. În condiţii de lumină şi căldură, viabilitatea polenului este de cca. 10 ore, pe timp noros de cca. 24 ore, iar în condiţii de întuneric şi răcoare de căteva zile (Velican V., 1959, citat de Muntean L.S., 1997). Calatidiile de floarea-soarelui sunt vizitate de albine melifere şi insecte din entomofauna spontană, cum sunt: lepidoptere (fluturi), diptere (muşte), hymenoptere (viespi, albine sălbatice), heteroptere (ploşniţe). Albinele melifere (Apis mellifica) reprezintă principalele insecte polenizatoare la floareasoarelui, cu o frecvenţă de cercetare a calatidiilor cuprinsă între 70-100% (Nicoleta Ion şi colab., 2002). Pentru a culege nectar, albina introduce trompa şi capul între petale şi tubul anterelor, pentru a ajunge la nectarul de la baza stilului, încărcându-se astfel cu grăunciori de polen. Trecând pe altă floare albina atinge şi aici anterele, se pudrează pe corp cu grăunciori de polen pe care apoi îi transportă pe alte flori şi pe alte calatidii, unde o parte din ei rămân pe stigmatele pe care albina le atinge fie trecând peste ele fie culegând nectarul colectat la baza tubului corolei, efectuându-se astfel polenizarea încrucişată. Dintre insectele din entomofauna sălbatică, bondarii (Bombus sp.) participă la polenizare în procentul cel mai mare, după care urmează fluturii din diverse specii. În general, nu se înregistrează cazuri de izgonire sau concurenţă între albinele melifere şi insectele polenizatoare spontane. În general, pentru condiţiile din ţara noastră, albinele melifere sunt prezente în culturile de floarea-soarelui între orele 6 oo şi 20 oo . Se pot distinge două maxime ale prezenţei albinelor în culturile de floarea-soarelui, respectiv un maxim cuprins între orele 7 oo şi 10 oo şi unul curpins între orele 16 oo şi 18 oo . Comparativ cu albinele melifere, bondarii îşi încep activitatea mai de dimineaţă şi au o activitare mai constantă de-a lungul zilei. 4.2.3.8. Fructul şi formarea acestuia Fructul, care este numit impropriu sămânţă, este o achenă cu pericarpul pielos, neconcrescut cu sămânţa. Pericarpul sau coaja se formează din pereţii ovarului, iar sămânţa propriu-zisă din ovul. Fructul este în general alungit, ascuţit la capătul cu care se prinde de calatidiu. Achenele au lungimea cuprinsă între 8 şi 25 mm, lăţimea între 3,5-9 mm şi grosimea între 2,5 şi 5 mm. La hibrizii actuali, pericarpul (coaja) reprezintă între 24 şi 34% din greutatea fructului (Ion V. şi colab., 2000). Pericarpul are o culoare albă, cenuşie, neagră sau poate fi vărgat. MMB este cuprinsă între 20 şi 100 g, cel mai frecvent variind între 40 şi 60 g. MMB este mai mare la seminţele pentru “ronţăit”, fiind cuprisă de obicei între 110 şi 125 g, dar putând ajunge până la 200 g. Seminţele situate la exteriorul calatidilui sunt mai mari decât cele situate spre centrul calatidiului. MH este cuprinsă între 30 şi 50 kg, fiind de dorit să fie mai mare de 40 kg. În pericarp, între suber şi sclerenchim se găseşte un strat de celule denumit “strat tare“ sau “strat carbonogen” (fig. 35). Stratul carbonogen conţine cca. 75% carbon, fiind dens şi tare, prezenţa acestuia mărind rezistenţa fructelor la atacul moliei florii-soarelui (Homoeosoma nebulella). Sămânţa este învelită într-o membrană concrescută cu endospermul, formând o peliculă subţire care protejează embrionul. Embrionul este format din două cotiledoane mari, acestea având rolul de ţesuturi de rezervă, în care se acumulează cea mai mare cantitate de ulei şi proteină din seminţe. Între cele două cotiledoane, la vârful ascuţit al seminţei, se află gemula, tigela şi radicula (fig. 36). 104
Page 1 and 2:
Conf.univ.dr. Viorel ION FITOTEHNIE
Page 3 and 4:
2.3.6.5. Lucrări de îngrijire …
Page 5 and 6:
1. ASPECTE GENERALE DE FITOTEHNIE C
Page 7 and 8:
a permis luarea în cultură a unor
Page 9 and 10:
) Factorii ecologici cei mai import
Page 11 and 12:
2. CEREALE 2.1. Aspecte generale Cu
Page 13 and 14:
Principalele ţări cultivatoare de
Page 15 and 16:
Anul Cereala Grâu Secară Tritical
Page 17 and 18:
Fig. 3. Faza de ace Fig. 4. Faza de
Page 19 and 20:
Alungirea paiului are loc primăvar
Page 21 and 22:
Locul de prindere al spiculeţului
Page 23 and 24:
Endospermul prezintă la exterior u
Page 25 and 26:
Faza de vegetaţie Răsărire şi f
Page 27 and 28:
2.1.6. Formarea recoltei la cereale
Page 29 and 30:
2.2. Grâul Cuvinte cheie: grâu, i
Page 31 and 32:
Triticum aestivum L. (fig. 17) are
Page 33 and 34:
2.2.5. Zonarea culturii grâului de
Page 35 and 36:
DN = 30 x Rs - Ns - Ngg ± Npr unde
Page 37 and 38:
solului pun probleme deosebite din
Page 39 and 40:
Semănatul mai târziu faţă de pe
Page 41 and 42:
În culturile îmburuienate cu Gale
Page 43 and 44:
l/ha), Shavit 25 EC (0,5 l/ha), Spo
Page 45 and 46:
2.3. Orzul Cuvinte cheie: orz, orzo
Page 47 and 48:
Hordeum vulgare conv. distichum - o
Page 49 and 50:
plantele de orz şi orzoaică trebu
Page 51 and 52:
Aplicarea îngrăşămintelor folia
Page 53 and 54: 2.3.6.6. Recoltarea Momentul optim
Page 55 and 56: − este o plantă prăsitoare care
Page 57 and 58: Fig. 21. Boabe de porumb la Zea may
Page 59 and 60: Dacă umiditatea solului este sufic
Page 61 and 62: 2.4.6. Tehnologia de cultivare 2.4.
Page 63 and 64: Trebuie subliniat faptul că fertil
Page 65 and 66: Semănatul prea timpuriu al porumbu
Page 67 and 68: Atunci când nu se folosesc erbicid
Page 69 and 70: Recoltarea sub formă de ştiuleţi
Page 71 and 72: - lasă solul îmbogăţit în azot
Page 73 and 74: - pentru năut: India (0,16 milioan
Page 75 and 76: - semierect (semiaplecat), la mază
Page 77 and 78: 3.1.6. Formarea recoltei la legumin
Page 79 and 80: esenţiali, fiind apropiată de pro
Page 81 and 82: - Zona II - cu un potenţial termic
Page 83 and 84: eglabili, grapa rotativă, sau numa
Page 85 and 86: de 4 cm) în cazul semănatului pe
Page 87 and 88: 3.2.6.6. Recoltarea Momentul optim
Page 89 and 90: 4.1.3. Suprafeţele cultivate cu pl
Page 91 and 92: 4.2. Floarea-soarelui Cuvinte cheie
Page 93 and 94: De asemenea, floarea-soarelui a rep
Page 95 and 96: în anii 1980 în SUA, Franţa şi
Page 97 and 98: Rădăcina la floarea-soarelui are
Page 99 and 100: Hibrizii mai timpurii formează un
Page 101 and 102: Flori ligulate Flori tubuloase Rece
Page 103: 1 2 3 4 5 Fig. 33. Florile tubuloas
Page 107 and 108: aprovizionarea cu apă influenţeaz
Page 109 and 110: - creşterea rezistenţei la lupoai
Page 111 and 112: Pentru obţinerea unei producţii r
Page 113 and 114: tulpinilor - Phomopsis helianthi, a
Page 115 and 116: Deşi floarea-soarelui extrage din
Page 117 and 118: Împotriva putregaiului alb (Sclero
Page 119 and 120: - adâncimea de efectuare a praşil
Page 121 and 122: 50 WP (1,0 kg/ha), Goldazim 500 SC
Page 123 and 124: - turaţia bătătorului este redus
Page 125 and 126: Producţiile cele mai mari la hecta
Page 127 and 128: Procesul de creştere la cartof se
Page 129 and 130: ăsărire (15-30 zile), precum şi
Page 131 and 132: Se recomandă cantităţi de 20-40
Page 133 and 134: Pregătirea materialului de plantat
Page 135 and 136: Biloanele bine încheiate asigură
Page 137 and 138: între udări este 8-12 zile. Norma
Page 139 and 140: Fig. 42. Recoltarea mecanizată la
Page 141 and 142: 36. Ion V., Nicoleta Ion, Gh.V. Rom
Page 143: 94. Villalobos F.J., A.J.Hall, J.T.
show all

FITOTEHNIE

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?