FITOTEHNIE

Fig. 21. Boabe de porumb la Zea mays conv. everta
- Zea mays conv. saccharata Sturt. (sin. Zea mays conv. rugosa Bonaf.), denumit porumb zaharat
sau dulce. Se caracterizează prin boabe cu endospermul aproape în întregime sticlos (cornos),
sticlozitatea fiind determinată de acumularea de amilodextrine, care imprimă boabelor un gust
dulce. La maturitate, prin pierderea apei din boabe, acestea devin zbârcite şi transparente.
- Zea mays conv. amylacea (Sturt.) Bailey, denumit porumbul amidonos sau făinos. Se
caracterizează prin boabe cu endospermul aproape în întregime făinos (conţinut în amidon de
circa 82%), partea sticloasă fiind redusă la o foiţă şi dispusă la exteriorul bobului.
Hibrizii de porumb sunt clasificaţi după FAO în 9 grupe, dintre care 6 prezintă importanţă
pentru ţara noastră, şi anume:
- grupa 100-200, care cuprinde hibrizii foarte timpurii (extratimpurii), ce necesită pentru a ajunge
la maturitate o sumă de TBA (temperaturi biologic active) de 800-1000 o C;
- grupa 200-300, care cuprinde hibrizii timpurii, ce necesită pentru a ajunge la maturitate o sumă
de TBA de 1001-1200 o C;
- grupa 300-400, care cuprinde hibrizii semitimpurii, ce necesită pentru a ajunge la maturitate o
sumă de TBA de 1201-1400 o C;
- grupa 400-500, care cuprinde hibrizii mijlocii, ce necesită pentru a ajunge la maturitate o sumă
de TBA de 1401-1500 o C;
- grupa 500-600, care cuprinde hibrizii semitârzii, ce necesită pentru a ajunge la maturitate o
sumă de TBA de 1501-1600 o C;
- grupa peste 600 (grupa 600-650), care cuprinde hibrizii târzii, ce necesită pentru a ajunge la
maturitate o sumă de TBA de peste 1600 o C.
După modul de obţinere, hibrizii pot fi:
- simpli (H.S.), care se obţin prin încrucişarea a două linii consangvinizate;
- dubli (H.D.), care se obţin prin încrucişarea a doi hibrizi simpli;
- triliniari (H.T.), care se obţin prin încrucişarea unui hibrid simplu cu o linie consangvinizată.
În ceea ce priveşte perioada de vegetaţie, hibrizii cultivaţi în România necesită 50-85 zile în
intervalul răsărit - înflorit şi 60-70 de zile pentru formarea, creşterea şi maturarea boabelor,
revenind un total de 110-155 zile (în sudul ţării).
Pentru alegerea unui hibrid trebuie să se ţină cont de următoarele elemente:
- grupa de precocitate (perioada de vegetatie) – hibridul trebuie să ajungă la maturitate înainte de
venirea brumelor de toamnă, iar pentru siguranţă trebuie să aibă necesarul de TBA mai mic cu
cel puţin 100 o C faţă de potenţialul zonei;
- capacitatea de productie, care trebuie să fie ridicată şi cât mai constantă de la un la altul;
- să fie rezistent la secetă şi arşiţă;
- să fie rezistent la boli şi dăunători;
- să fie rezistent la cădere şi frângere;
- să aibă o inserţie uniformă a ştiuleţilor şi o bună pretabilitate la recoltarea mecanizată.
Hibrizii de porumb admişi în cultură în anul 2009 în România au fost următorii:
- Hibrizi din grupa FAO 100-200: Kiskun Ermina, Kiskun Gitta, Kiskun Kristof, Kiskun Natalie
(anterior Natalie).
56