You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
ăsărire (15-30 zile), precum şi în perioada de la răsărire la începutul tuberizării (12-35 zile),<br />
cartoful foloseşte rezerva de apă din tubercul şi nu este pretenţios faţă de umiditate. În schimb,<br />
plantele de cartof au cea mai mare nevoie de apă la înflorire.<br />
Pentru cartofi, excesul de umiditate este deosebit de dăunător. Absenţa oxigenului, ca<br />
urmare a excesului de apă, opreşte formarea tuberculilor şi stânjeneşte creşterea tuberculilor deja<br />
formaţi. Se poate ajunge la putrezirea tuberculilor şi pieirea plantelor.<br />
Umiditatea insuficientă provoacă stagnări în creşterea tuberculilor. În timpul secetelor<br />
prelungite o parte din apa din tuberculi trece în frunze. Alternarea umidităţii ridicate a solului, dar<br />
nu în exces, cu perioade de secetă scurte în timpul tuberizării, favorizează formarea unui număr<br />
mare de tuberculi la cuib.<br />
5.1.6.3. Cerinţe faţă de lumină<br />
Insuficienţa luminii afectează creşterea tuturor părţilor plantei, influenţând negativ producţia<br />
de tuberculi.<br />
Procesul de tuberizare se desfăşoară în condiţii de iluminare intensă şi corespunde cu faza de<br />
îmbobocire-înflorit.<br />
Lungimea zilei de 12 ore este socotită optimă pentru formarea tuberculilor. Frunzele de<br />
cartof elaborează o substanţă care stimulează tuberizarea, respectiv transformarea stolonilor în<br />
tuberculi. Ziua scurtă sau lipsa de claritate a luminii favorizează formarea substanţei de tuberizare.<br />
5.1.6.4. Cerinţe faţă de sol<br />
Cartoful preferă solurile ce asigură o bună aerisire a stolonilor şi a tuberculilor, prezintă o<br />
rezistenţă mică la creşterea tuberculilor indiferent de conţinutul în umiditate şi asigură o bună<br />
folosire a substanţelor nutritive existente sau administrate prin îngrăşăminte în perioadele de<br />
consum maxim.<br />
Solurile care corespund cel mai bine pentru cultura cartofului sunt cele lutoase şi lutonisipoase.<br />
bine structurate, netasate şi profunde, permeabile, fără pericol de exces de umiditate, cu<br />
apa freatică sub 1,5-2 m.<br />
Pentru realizarea culturilor timpurii sunt recomandate solurile cu un conţinut în substanţe<br />
organice de 2,5-3% şi reacţie uşor acidă (pH de 5,5-6,5). Pentru soiurile târzii limitele de pH sunt<br />
mai largi, respectiv între 4,5 şi 7,5.<br />
Pe solurile corespunzătoare culturii cartofului, planta suportă mai uşor condiţiile climatice<br />
nefavorabile.<br />
5.1.7. Zonarea culturii de cartof în România<br />
Zona foarte favorabilă cuprinde depresiunile intra şi extramontane, unde temperaturile sunt<br />
moderate, nu depăşesc 25 o C, temperaturile medii în perioada mai-septembrie sunt de 18-20 o C, iar<br />
precipitaţiile depăşesc 650 mm anual şi sunt bine repartizate pe faze de vegetaţie, cu un minim de<br />
80-100 mm în lunile iunie, iulie şi august.<br />
Zona favorabilă se găseşte în zona de deal din vecinătatea lanţului muntos, cu cantităţi mai<br />
mici de precipitaţii, cu un minim de 50-60 mm în lunile cu consum ridicat, şi temperaturi medii mai<br />
ridicate.<br />
Pentru cartoful timpuriu şi extratimpuriu, zona favorabilă cuprinde zona de câmpie şi zona<br />
colinară, unde de la sfârşitul lunii iunie temperatura depăşeşte 25 o C, precipitaţiile sunt reduse,<br />
seceta este frecventă şi persistentă în perioada iulie-septembrie.<br />
Prin folosirea irigaţiei în zona de câmpie se compensează deficitul de umiditate şi se<br />
moderează temperatura în sol, extinzându-se cultura cartofului în aceste zone pentru consum de<br />
vară, toamnă-iarnă şi pentru industrie.<br />
128