FITOTEHNIE

Recommendations

Info

4.1.5. Comerţul mondial cu plante oleaginoase În anul 2007, exporturile mondiale de seminţe de oleaginoase au fost de 97,5 milioane tone. Primele 10 ţări exportatoare de seminţe de oleaginoase sunt: SUA (32,7 milioane tone), Brazilia (23,7 milioane tone), Argentina (12,1 milioane tone), Canada (8,3 milioane tone), Paraguai (3,6 milioane tone), Franţa (2,1 milioane tone), Olanda (1,9 milioane tone), Ucraina (1,4 milioane tone), China (0,99 milioane tone), Ungaria (0,85 milioane tone). Primele 10 ţări importatoare de seminţe de oleaginoase sunt: China (34,5 milioane tone), Japonia (6,6 milioane tone), Germania (6,5 milioane tone), Olanda (5,9 milioane tone), Mexic (5,7 milioane tone), Spania (3,3 milioane tone), Belgia (3,2 milioane tone), Indonezia (2,4 milioane tone), Argentina (2,2 milioane tone), Turcia (2,2 milioane tone). În anul 2007, România a exportat 685,8 mii tone seminţe de oleaginoase, din care 382,6 mii tone floarea-soarelui, 279,1 mii tone rapiţă, 22 mii tone soia, 1,3 mii tone muştar şi 0,8 mii tone alte oleaginoase. În acelaşi an, România a importat 162,7 mii tone seminţe de oleaginoase, din care 68,5 mii tone seminţe de rapiţă, 66,6 mii seminţe de floarea-soarelui, 9,7 mii tone rapiţă, 8,5 mii tone arahide, 2,1 mii tone susan şi 7,3 mii tone alte seminţe de oleaginoase. Întrebări: - Prezentaţi importanţa plantelor oleaginoase. - Care sunt cele mai importante ţări cultivatoare şi care este suprafaţa cultivată cu plante oleaginoase în România. - Care sunt producţiile obţinute la plantele oleaginoase pe plan mondial şi în România. - Care sunt cele mai mari ţări exportatoare şi importatoare de seminţe oleaginoase şi ce seminţe oleaginoase exportă şi importă România. Bibliografie recomandată: 1. Axinte M., Gh.V. Roman, I. Borcean, L.S. Muntean, 2006. Fitotehnie. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. 2. Bîlteanu Gh., Al. Salontai, C. Vasilică, V. Bîrnaure, I. Borcean, 1991. Fitotehnie. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 3. Bîlteanu Gh., 2001. Fitotehnie, vol. 2 – Oleifere, textile, tuberculifere şi rădăcinoase, tutun, hamei, medicinale şi aromatice. Editura Ceres, Bucureşti. 89
4.2. Floarea-soarelui Cuvinte cheie: floarea-soarelui, importanţă, compoziţie chimică, particularităţi biologice, formarea recoltei, sistematică, hibrizi, cerinţe, zone de cultură, rotaţie, fertilizare, lucrările solului, sămânţă şi semănat, lucrări de îngrijire, recoltat. Obiectivele subcapitolului: - acumularea de cunoştinţe cu caracter general cu privire la cultura florii-soarelui: importanţă, compoziţie chimică a bobului, particularităţile biologice ale florii-soarelui şi formarea recoltei, sistematică şi hibrizi admişi pentru cultivare; - cunoaşterea cerinţelor florii-soarelui faţă de factorii de climă şi sol şi cunoaşterea zonelor de cultură a floriisoarelui în România; - cunoaşterea tehnologiei de cultivare a florii-soarelui, respectiv a particularităţilor rotaţiei, fertilizării, lucrărilor solului, semănatului, lucrărilor de îngrijire şi recoltatului. 4.2.1. Importanţa culturii Floarea-soarelui are utilizări în alimentaţia omului şi în hrana animalelor, utilizări industriale şi energetice, la care se adaugă o serie de utilizări specifice. Utilizări în alimentaţia omului. Floarea-soarelui se cultivă în principal pentru obţinerea de ulei, care este un ulei alimentar de bună calitate, cu culoare, gust şi miros plăcute. Din punct de vedere al valorii calorice şi al gradului de asimilare de către organism, uleiul de floarea-soarelui se situează printre cele mai bune uleiuri vegetale. Uleiul de floarea-soarelui este considerat ca fiind un ulei comestibil valoros datorită conţinutului său ridicat de acid linoleic şi acid oleic (acizi graşi nesaturaţi), care împreună reprezintă 85-90% din compoziţia acizilor graşi. La aceasta contribuie şi continutul scăzut în grăsimi saturate şi colesterol, precum şi conţinutul ridicat în vitamine (E, B 5 , B 3 , B 1 , K, A, D), la care se adaugă lipsa substanţelor anti-nutriţionale sau toxice. Uleiul de floarea-soarelui este tot mai mult apreciat în alimentaţia dietetică modernă, acesta determinând un conţinut mai scăzut al colesterolului şi al fosfolipidelor din sânge, ceea ce are ca efect o incidenţă mai mică a bolilor de inimă. Utilizările alimentare ale uleiului de floarea-soarelui sunt diversificate, putând fi utilizat atât “la rece” cât şi gătit. Uleiul de floarea-soarelui este folosit la pregătirea salatelor, maionezelor, etc. Uleiul de floarea-soarelui este valoros ca ulei de gătit datorită punctului ridicat de fumegare (207 o C pentru uleiul nerafinat şi 230 o C pentru uleiul rafinat) şi absenţei acidului linolenic, care catalizează în polimeri atunci când este încălzit. Uleiul rafinat de floarea-soarelui este utilizat pentru prăjitul cartofilor, peştelui, puilor, şniţelelor etc. Valoarea sa se datorează şi absorbţiei mai redusă în produsele prăjite, comparativ cu alte uleiuri vegetale. Uleiul de floarea-soarelui este întrebuinţat în industria conservelor şi a margarinei. Uleiul se extrage uşor prin presare, randamentul normal de extracţie fiind de cca. 45%. De asemenea, uleiul de floarea-soarelui se conservă foarte bine pe o perioadă îndelungată. Fosfatidele rezultate în timpul extragerii uleiului sunt folosite la fabricarea lecitinei, care este utilizată în industria alimentară în diferite scopuri: în panificaţie, la prepararea ciocolatei, a prăjiturilor şi a mezelurilor. Prin prelucrarea miezului de floarea-soarelui se poate obţine făină, concentrate proteice (70% proteină) şi izolate proteice (85-90% proteină). Încorporarea a 8-15% făină de floarea-soarelui în făina de grâu sporeşte densitatea aluatului şi reduce volumul acestuia. Făina de floarea-soarelui, datorită conţinutului ridicat de proteină şi digestibilităţii sale ridicate (90%), poate fi folosită cu succes în alimentaţia copiilor. Seminţele de floarea-soarelui pot fi consumate şi direct în hrana oamenilor (ca seminţe prăjite), modalitate de consum mai larg răspândită în SUA, ţările scandinave, unele ţări 90
Page 1 and 2:
Conf.univ.dr. Viorel ION FITOTEHNIE
Page 3 and 4:
2.3.6.5. Lucrări de îngrijire …
Page 5 and 6:
1. ASPECTE GENERALE DE FITOTEHNIE C
Page 7 and 8:
a permis luarea în cultură a unor
Page 9 and 10:
) Factorii ecologici cei mai import
Page 11 and 12:
2. CEREALE 2.1. Aspecte generale Cu
Page 13 and 14:
Principalele ţări cultivatoare de
Page 15 and 16:
Anul Cereala Grâu Secară Tritical
Page 17 and 18:
Fig. 3. Faza de ace Fig. 4. Faza de
Page 19 and 20:
Alungirea paiului are loc primăvar
Page 21 and 22:
Locul de prindere al spiculeţului
Page 23 and 24:
Endospermul prezintă la exterior u
Page 25 and 26:
Faza de vegetaţie Răsărire şi f
Page 27 and 28:
2.1.6. Formarea recoltei la cereale
Page 29 and 30:
2.2. Grâul Cuvinte cheie: grâu, i
Page 31 and 32:
Triticum aestivum L. (fig. 17) are
Page 33 and 34:
2.2.5. Zonarea culturii grâului de
Page 35 and 36:
DN = 30 x Rs - Ns - Ngg ± Npr unde
Page 37 and 38:
solului pun probleme deosebite din
Page 39 and 40: Semănatul mai târziu faţă de pe
Page 41 and 42: În culturile îmburuienate cu Gale
Page 43 and 44: l/ha), Shavit 25 EC (0,5 l/ha), Spo
Page 45 and 46: 2.3. Orzul Cuvinte cheie: orz, orzo
Page 47 and 48: Hordeum vulgare conv. distichum - o
Page 49 and 50: plantele de orz şi orzoaică trebu
Page 51 and 52: Aplicarea îngrăşămintelor folia
Page 53 and 54: 2.3.6.6. Recoltarea Momentul optim
Page 55 and 56: − este o plantă prăsitoare care
Page 57 and 58: Fig. 21. Boabe de porumb la Zea may
Page 59 and 60: Dacă umiditatea solului este sufic
Page 61 and 62: 2.4.6. Tehnologia de cultivare 2.4.
Page 63 and 64: Trebuie subliniat faptul că fertil
Page 65 and 66: Semănatul prea timpuriu al porumbu
Page 67 and 68: Atunci când nu se folosesc erbicid
Page 69 and 70: Recoltarea sub formă de ştiuleţi
Page 71 and 72: - lasă solul îmbogăţit în azot
Page 73 and 74: - pentru năut: India (0,16 milioan
Page 75 and 76: - semierect (semiaplecat), la mază
Page 77 and 78: 3.1.6. Formarea recoltei la legumin
Page 79 and 80: esenţiali, fiind apropiată de pro
Page 81 and 82: - Zona II - cu un potenţial termic
Page 83 and 84: eglabili, grapa rotativă, sau numa
Page 85 and 86: de 4 cm) în cazul semănatului pe
Page 87 and 88: 3.2.6.6. Recoltarea Momentul optim
Page 89: 4.1.3. Suprafeţele cultivate cu pl
Page 93 and 94: De asemenea, floarea-soarelui a rep
Page 95 and 96: în anii 1980 în SUA, Franţa şi
Page 97 and 98: Rădăcina la floarea-soarelui are
Page 99 and 100: Hibrizii mai timpurii formează un
Page 101 and 102: Flori ligulate Flori tubuloase Rece
Page 103 and 104: 1 2 3 4 5 Fig. 33. Florile tubuloas
Page 105 and 106: maturizării stigmatului. Din aceas
Page 107 and 108: aprovizionarea cu apă influenţeaz
Page 109 and 110: - creşterea rezistenţei la lupoai
Page 111 and 112: Pentru obţinerea unei producţii r
Page 113 and 114: tulpinilor - Phomopsis helianthi, a
Page 115 and 116: Deşi floarea-soarelui extrage din
Page 117 and 118: Împotriva putregaiului alb (Sclero
Page 119 and 120: - adâncimea de efectuare a praşil
Page 121 and 122: 50 WP (1,0 kg/ha), Goldazim 500 SC
Page 123 and 124: - turaţia bătătorului este redus
Page 125 and 126: Producţiile cele mai mari la hecta
Page 127 and 128: Procesul de creştere la cartof se
Page 129 and 130: ăsărire (15-30 zile), precum şi
Page 131 and 132: Se recomandă cantităţi de 20-40
Page 133 and 134: Pregătirea materialului de plantat
Page 135 and 136: Biloanele bine încheiate asigură
Page 137 and 138: între udări este 8-12 zile. Norma
Page 139 and 140: Fig. 42. Recoltarea mecanizată la
Page 141 and 142:
36. Ion V., Nicoleta Ion, Gh.V. Rom
Page 143:
94. Villalobos F.J., A.J.Hall, J.T.
show all

FITOTEHNIE

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?