FITOTEHNIE

- se adaugă 15-25 kg/ha atunci când planta premergătoare este floarea-soarelui şi
porumb;
- se adaugă 25 kg/ha după cartofi târzii şi în anul III de monocultură;
- se adaugă 30 kg/ha după sfecla de zahăr.
Doza de azot este cuprinsă între 90 şi 200 kg/ha.
În condiţii de neirigat, în funcţie de precipitaţiile din intervalul octombrie-februarie, doza de
azot se majorează cu 5 kg pentru fiecare10 mm precipitaţii peste medie şi se micşorează cu 5 kg
pentru fiecare10 mm precipitaţii sub medie.
Pe solurile cu aport freatic, doza de azot se măreşte cu 15-20 kg/ha.
Îngrăşămintele cu azot se administrează integral la pregătirea patului germinativ sau se
fracţionează astfel:
− 2/3 din doză la pregătirea patului germinativ sau semănat şi 1/3 concomitent cu praşilele
mecanice (praşila II sau III);
− 1/3 la pregătirea patului germinativ sau semănat, 1/3 concomitent cu praşila mecanică I şi 1/3
concomitent cu praşila mecanică III.
Doza de fosfor, exprimă în substanţă activă (P 2 O 5 ), se calculează după următoarea formulă:
DP = 9 x Rs – Pgg
unde: DP = doza de fosfor, în kg P 2 O 5 /ha;
9 = consumul specific al culturii de porumb (9 kg P 2 O 5 /t de boabe);
Rs = recolta scontată, în t/ha;
Pgg = aportul în P 2 O 5 al gunoiului de grajd, care se apreciază ca fiind:
- 1,2 kg P 2 O 5 pentru fiecare tonă de gunoi de grajd administrat direct porumbului;
- 0,8 kg P 2 O 5 pentru fiecare tonă de gunoi de grajd aplicat plantei premergătoare.
Pe solurile cu un conţinut mai mic de 6 mg P 2 O 5 /100 g sol, doza de fosfor se majorează cu
15 - 20 kg P 2 O 5 pentru flecare mg în minus.
Doza de fosfor este cuprinsă între 30 şi 100 kg P 2 O 5 /ha. Un sol aprovizionat cu 8-10 mg
P 2 O 5 la 100 g sol asigură o bună nutriţie a plantelor de porumb, un conţinut mai ridicat ducând la
apariţia carenţei de zinc.
Îngrăşămintele simple cu fosfor de tip superfosfat se încorporează sub arătură.
Îngrăşămintele complexe cu fosfor se pot aplica primăvara la pregătirea patului germinativ sau
concomitent cu semănatul (fertilizare starter).
Doza de potasiu este cuprinsă între 40-80 kg K 2 O/ha. Porumbul este bine aprovizionat cu
potasiu pe solurile cu un conţinut de peste 20 mg K 2 O/100 g sol.
Îngrăşămintele simple cu potasiu (sarea potasică) se încorporează sub arătură.
Îngrăşămintele complexe cu potasiu se pot aplica primăvara la pregătirea patului germinativ sau
concomitent cu semănatul (fertilizare starter).
Aplicarea îngrăşămintelor cu microelemente. Pe solurile cu un conţinut ridicat de fosfor
şi cu pH-ul peste 7 este necesară aplicarea preventivă a sulfatului de zinc, o dată la 4-6 ani, în
cantitate de 20-60 kg/ha.
Dacă în vegetaţie apar simptomele carenţei de zinc, se recomandă efectuarea a 2-3 stropiri
cu o soluţie de sulfat de zinc în concentraţie de 0,2-0,4%, la intervale de 7-10 zile, începând cu faza
de 4-6 frunze.
Aplicarea îngrăşămintelor foliare constă în 1-2 administrări, prima în faza de 4-6 frunze,
iar a doua la un interval de cca. 2 săptămâni de la prima administrare. Se utilizează volume de
soluţie cuprinse între 300-500 m 3 /ha, cu o concentraţie de 1,0-1,5%.
Se utilizează îngrăşăminte foliare de tip Elite Verde, F411, Folplant 411, Nutrileaf 20-20-20,
Polyfeed 19-19-19, Kristalon 18-18-18, Kristalon 13-40-13, Ferticare 22-8-19, Nitrophoska 20-19-
19, Polifag, Poliment, etc.
Fertilizarea foliară trebuie asociată cu combaterea chimică a buruienilor.
Se pot utiliza şi îngrăşăminte foliare numai cu azot, precum Last N, în doză de 11-22 l/ha,
aplicat în faza de 4-6 frunze, putându-se repeta tratamentul după 10-14 zile.
61