2.1.2. Suprafeţele cultivate cu cereale Cele mai importante zone de cultură a cerealelor pe glob sunt următoarele (tabelul 1): - pentru grâu: Asia, Europa şi America de Nord, dar suprafeţe importante sunt cultivate şi în Australia, Africa, America de Sud; - pentru secară şi triticale: Europa; - pentru orz: Europa şi Asia, dar suprafeţe mari sunt cultivate şi în America de Nord, Africa şi Australia; - pentru ovăz: Europa, dar suprafeţe mari sunt cultivate şi în America de Nord; - pentru orez: Asia, după care urmează, cu suprafeţe mult mai mici Africa şi America de Sud; - pentru mei: Africa şi Asia; - pentru porumb: Asia, America de Nord, Africa, America de Sud, Europa, America Centrală; - pentru sorg: Africa şi Asia. Tabelul 1 Suprafeţele cultivate cu cereale pe plan mondial, în anul 2008 (mii ha) Zona Cereala geografică Grâu Secară Triticale Orz Ovăz Orez Mei Porumb Sorg Europa 61.597,0 5.979,7 3.125,0 29.157,0 7.208,0 596,5 690,3 15.476,0 276,1 Asia 97.498,8 445,6 272,9 11.804,0 494,2 141.959,9 14.055,5 52.173,8 9.226,1 Africa 9.457,3 27,9 7,0 4.835,8 170,9 9.526,6 22.419,9 29.152,0 27.595,1 Australia 13.552,0 35,0 376,0 4.484,0 915,0 2,0 37,0 68,0 845,0 America de 32.573,5 Nord 240,4 15,8 5.027,3 1.982,0 1.204,4 186,2 32.994,4 2.942,2 America Centrală 808,6 0,02 1,2 318,3 100,4 312,1 0,06 9.184,3 2.091,6 America de Sud 8.034,6 40,1 94,9 1.080,4 457,6 4.997,5 10,5 21.493,0 1.818,9 Mondial 223.564,1 6.768,7 3.892,8 56.774,3 11.333,3 158.955,4 37.399,4 161.016,5 44.911,9 Sursa: FAO Statistics Division Cele mai importante cereale, care sunt şi cele mai importante plante de cultură cultivate de om pe glob, sunt următoarele: grâu (223,5 milioane ha cultivate în 2008), porumb (161,0 milioane ha cultivate în 2008), orezul (158,9 milioane ha cultivate în 2008). În anul 2008, în lume au fost 6 ţări care au cultivat peste 10 milioane ha cu grâu, şi anume: India (28,0 milioane ha), Federaţia Rusă (26,1 milioane ha), China (23,6 milioane ha), SUA (22,5 milioane ha), Australia (13,5 milioane ha), Kazakhstan (12,9 milioane ha) şi Canada (10,0 milioane ha). Peste 5 milioane ha cu porumb au cultivat 5 ţări, şi anume: SUA (31,8 milioane ha), China (29,9 milioane ha), Brazilia (14,4 milioane ha), India (8,3 milioane ha) şi Mexic (7,3 milioane ha). La nivelul UE27, Franţa cultivă suprafaţa cea mai mare cu grâu, Spania cultivă suprafaţa ce mai mare cu orz, Polonia cultivă suprafeţele cele mai mari cu secară, triticale şi ovăz, Italia cultivă suprafeţele cele mai mari cu orez şi sorg, Ungaria cultivă suprafaţa cea mai mare cu mei, iar România cultivă cea mai mare suprafaţă cu porumb (tabelul 2). În România, în perioada interbelică, cerealele s-au cultivat pe mai mult de 80% din suprafaţa arabilă a ţării, după care ponderea acestora a scăzut sub 70% (variind de la un an la altul între 50 şi 70%, cu o medie de cca. 62%). În mod obişnuit, România cultivă peste 5 milioane ha, de multe ori chiar peste 6 milioane ha. Pricipalele cereale cultivate în România sunt următoarele (tabelul 3): - porumbul, cu suprafeţe cultivate în mod obişnuit de peste 3 milioane ha, dar cu o tendinţă de scădere după 2000, cultivându-se pe suprafeţe în jur de 2,5 milioane ha; - grâul, cu suprafeţe cultivate în mod obişnuit între 2,0 şi 2,5 milioane ha. 11
Principalele ţări cultivatoare de cereale în UE, în anul 2008 (mii ha) Tabelul 2 Cereala Grâu Secară Triticale Orz Ovăz Orez Mei Porumb Sorg Franţa Polonia Polonia Spania Polonia Italia Ungaria România Italia (5.492,4) (1.396,5) (1.333,4) (3.462,4 (550,6) (224,2) (8,5) (2.432,2) (38,9) Primele Germania Germania Germania Germania Spania Spania Franţa Franţa Franţa 5 (3.213,5) (736,9) (398,8) (1.961,7) (498,8) (96,1) (6,9) (1.702,0) (37,0) ţări cultivatoare Italia (2,29) Spania (110,0) Franţa (343,1) Franţa (1.799,3) Finlanda (354,5) Grecia (31,0) Polonia (6,0) Ungaria (1.199,6) România (7,9) de cereale în Polonia Lituania Ungaria Polonia Suedia Portugalia Austria Italia Spania UE27 (2.288,8) (74,3) (132,1) (1.206,5) (222,5) (25,4) (4,0) (1.053,3) (6,4) România (2.098,3) Letonia (59,0) Lituania (98,2) Marea Britanie (1.032,0) România (200,0) Franţa (16,4) Bulgaria (3,3) Germania (520,5) Ungaria (4,2) Total UE27 26.503,0 2.748,3 2.656,3 14.473,7 2.997,9 413,7 33,9 8.877,6 96,5 Sursa: FAO Statistics Division Tabelul 3 Suprafeţele cultivate cu cereale în România (mii ha) Anul Cereala Grâu Secară Triticale Orz Ovăz Orez Mei Porumb Sorg Total 1965 2.983,4 102,2 232,7 115,8 18,7 3.305,8 7,9 6.766,5 1970 2.321,0 45,1 288,4 131,3 27,9 3.084,0 3,0 5.900,7 1975 2.344,6 41,0 442,1 70,1 21,9 3.304,7 15,2 6.239,6 1980 2.244,4 35,0 809,4 50,9 19,8 3.287,5 21,3 6.468,3 1985 2.366,0 30,0 680,4 72,1 37,6 3.090,1 9,1 6.285,3 1990 2.253,2 44,4 749,0 144,3 39,9 2.466,7 5,2 5.702,7 1995 2.480,8 20,6 581,7 238,9 6,1 0,6 3.109,2 5,7 6.443,6 2000 1.928,3 13,8 411,9 232,3 1,4 0,5 3.049,4 1,6 5.639,2 2001 2.540,3 12,2 528,8 219,4 1,2 1,1 2.974,0 6,2 6.283,2 2002 2.148,2 10,5 549,7 230,9 0,5 1,5 2.761,2 1,8 5.704,3 2003 1.410,9 10,7 10,3 317,2 238,5 0,1 2,5 3.119,1 4,6 5.113,9 2004 2.246,6 21,8 27,9 412,0 187,4 1,2 2,5 3.196,1 8,7 6.104,2 2005 2.448,1 20,6 33,5 471,6 213,1 3,4 3,0 2.609,1 0,7 5.803,1 2006 1.992,3 17,2 27,3 326,4 195,5 5,5 1,6 2.512,9 0,7 5.079,4 2007 1.890,9 11,9 31,8 338,7 209,0 8,0 2,1 2.263,0 0,9 4.756,3 2008 2.098,3 13,0 31,7 386,7 200,0 9,9 1,7 2.432,2 7,9 5.181,4 Sursa: FAO Statistics Division 2.1.3. Producţii obţinute la cereale În anul 2008, producţia mondială de cereale a fost de 2,5 miliarde tone. Cerealele care au înregistrat cele mai mari producţiile medii la hectar pe plan mondial sunt: porumb (5,1 t/ha), orez (4,3 t/ha), triticale (3,6 t/ha) şi grâu (3,0 t/ha) (tabelul 4). De asemenea, cele mai mari producţii medii la hectar s-au înregistrat în : - America de Nord, pentru porumb, sorg, mei şi ovăz; - Australia, pentru orez; - Europa, pentru secară şi orz; - America Centrală, pentru grâu şi triticale. 12
- Page 1 and 2: Conf.univ.dr. Viorel ION FITOTEHNIE
- Page 3 and 4: 2.3.6.5. Lucrări de îngrijire …
- Page 5 and 6: 1. ASPECTE GENERALE DE FITOTEHNIE C
- Page 7 and 8: a permis luarea în cultură a unor
- Page 9 and 10: ) Factorii ecologici cei mai import
- Page 11: 2. CEREALE 2.1. Aspecte generale Cu
- Page 15 and 16: Anul Cereala Grâu Secară Tritical
- Page 17 and 18: Fig. 3. Faza de ace Fig. 4. Faza de
- Page 19 and 20: Alungirea paiului are loc primăvar
- Page 21 and 22: Locul de prindere al spiculeţului
- Page 23 and 24: Endospermul prezintă la exterior u
- Page 25 and 26: Faza de vegetaţie Răsărire şi f
- Page 27 and 28: 2.1.6. Formarea recoltei la cereale
- Page 29 and 30: 2.2. Grâul Cuvinte cheie: grâu, i
- Page 31 and 32: Triticum aestivum L. (fig. 17) are
- Page 33 and 34: 2.2.5. Zonarea culturii grâului de
- Page 35 and 36: DN = 30 x Rs - Ns - Ngg ± Npr unde
- Page 37 and 38: solului pun probleme deosebite din
- Page 39 and 40: Semănatul mai târziu faţă de pe
- Page 41 and 42: În culturile îmburuienate cu Gale
- Page 43 and 44: l/ha), Shavit 25 EC (0,5 l/ha), Spo
- Page 45 and 46: 2.3. Orzul Cuvinte cheie: orz, orzo
- Page 47 and 48: Hordeum vulgare conv. distichum - o
- Page 49 and 50: plantele de orz şi orzoaică trebu
- Page 51 and 52: Aplicarea îngrăşămintelor folia
- Page 53 and 54: 2.3.6.6. Recoltarea Momentul optim
- Page 55 and 56: − este o plantă prăsitoare care
- Page 57 and 58: Fig. 21. Boabe de porumb la Zea may
- Page 59 and 60: Dacă umiditatea solului este sufic
- Page 61 and 62: 2.4.6. Tehnologia de cultivare 2.4.
- Page 63 and 64:
Trebuie subliniat faptul că fertil
- Page 65 and 66:
Semănatul prea timpuriu al porumbu
- Page 67 and 68:
Atunci când nu se folosesc erbicid
- Page 69 and 70:
Recoltarea sub formă de ştiuleţi
- Page 71 and 72:
- lasă solul îmbogăţit în azot
- Page 73 and 74:
- pentru năut: India (0,16 milioan
- Page 75 and 76:
- semierect (semiaplecat), la mază
- Page 77 and 78:
3.1.6. Formarea recoltei la legumin
- Page 79 and 80:
esenţiali, fiind apropiată de pro
- Page 81 and 82:
- Zona II - cu un potenţial termic
- Page 83 and 84:
eglabili, grapa rotativă, sau numa
- Page 85 and 86:
de 4 cm) în cazul semănatului pe
- Page 87 and 88:
3.2.6.6. Recoltarea Momentul optim
- Page 89 and 90:
4.1.3. Suprafeţele cultivate cu pl
- Page 91 and 92:
4.2. Floarea-soarelui Cuvinte cheie
- Page 93 and 94:
De asemenea, floarea-soarelui a rep
- Page 95 and 96:
în anii 1980 în SUA, Franţa şi
- Page 97 and 98:
Rădăcina la floarea-soarelui are
- Page 99 and 100:
Hibrizii mai timpurii formează un
- Page 101 and 102:
Flori ligulate Flori tubuloase Rece
- Page 103 and 104:
1 2 3 4 5 Fig. 33. Florile tubuloas
- Page 105 and 106:
maturizării stigmatului. Din aceas
- Page 107 and 108:
aprovizionarea cu apă influenţeaz
- Page 109 and 110:
- creşterea rezistenţei la lupoai
- Page 111 and 112:
Pentru obţinerea unei producţii r
- Page 113 and 114:
tulpinilor - Phomopsis helianthi, a
- Page 115 and 116:
Deşi floarea-soarelui extrage din
- Page 117 and 118:
Împotriva putregaiului alb (Sclero
- Page 119 and 120:
- adâncimea de efectuare a praşil
- Page 121 and 122:
50 WP (1,0 kg/ha), Goldazim 500 SC
- Page 123 and 124:
- turaţia bătătorului este redus
- Page 125 and 126:
Producţiile cele mai mari la hecta
- Page 127 and 128:
Procesul de creştere la cartof se
- Page 129 and 130:
ăsărire (15-30 zile), precum şi
- Page 131 and 132:
Se recomandă cantităţi de 20-40
- Page 133 and 134:
Pregătirea materialului de plantat
- Page 135 and 136:
Biloanele bine încheiate asigură
- Page 137 and 138:
între udări este 8-12 zile. Norma
- Page 139 and 140:
Fig. 42. Recoltarea mecanizată la
- Page 141 and 142:
36. Ion V., Nicoleta Ion, Gh.V. Rom
- Page 143:
94. Villalobos F.J., A.J.Hall, J.T.