FITOTEHNIE

- scutişor (scutellum), care reprezintă cotiledonul embrionului, are formă de disc sau scut,
acoperă embrionul în partea dinspre endosperm şi este echipat cu o reţea de vase
conducătoare care, în timpul germinaţiei, explorează endospermul şi aprovizionează
embrionul cu substanţe de rezervă până la răsărire;
- epiblast, care se prezintă ca un apendice aşezat în partea din faţă a embrionului (opus
scutişorului) şi care este considerat rudimentul celui de-al doilea cotiledon.
2.1.5.5. Codificarea vegetaţiei
În timpul perioadei de vegetaţie, plantele trec prin mai multe etape (faze) bine definite, care
se manifestă prin modificări ale aspectului exterior datorită formării şi creşterii diferitelor organe:
frunze, tulpini, inflorescenţe. Acestea se numesc faze de vegetaţie, faze fenologice sau fenofaze, iar
observaţiile privind momentul când se declanşează şi condiţiile în care se desfăşoară aceste faze
poartă numele de observaţii fenologice.
La nivelul culturii, începutul unei faze de vegetaţie se consideră în momentul în care 10%
dintre plante se găsesc în faza respectivă, iar cultura se consideră în plină fază de vegetaţie atunci
când 50% dintre plante se găsesc în faza respectivă, cu excepţia fazei de răsărire, la care procentul
este de 75%.
Perioada de vegetaţie a grâului este împărţită în două etape de vegetaţie, fiecare cuprinzând
mai multe faze de vegetaţie, şi anume:
- etapa vegetativă, care se caracterizează prin formarea şi dezvoltarea organelor vegetative ale
plantei (rădăcini, frunze, fraţi, noduri şi internoduri), şi care cuprinde următoarele faze de
vegetaţie (fenofaze):
- faza de germinare-răsărire;
- faza de înrădăcinare şi formarea primelor frunze;
- faza de înfrăţire;
- etapa generativă (reproductivă), care se caracterizează prin formarea şi dezvoltarea organelor
generative ale plantei (inflorescenţa cu elementele sale), şi care cuprinde următoarele faze de
vegetaţie:
- faza de formare (alungire) a paiului;
- faza de înspicare-înflorire-fecundare;
- faza de formare şi coacere (maturare) a boabelor.
Pentru o comunicare mai precisă, fără ambiguităţi cu privire la fazele de vegetaţie, acestea
au fost codificate. Prin codificare, perioada de vegetaţie este împărţită în faze de vegetaţie, iar fazele
de vegetaţie sunt împărţite în stadii de vegetaţie (stadii fenologice), care sunt momente bine definite
din cadrul fazei de vegetaţie, şi care sunt numerotate într-un sistem numeric sau alfabetic,
alcătuindu-se aşa-numitele scări de coduri.
În prezent, există mai multe scări de coduri ce permit codificarea vegetaţiei la cerealele
păioase, cele mai utilizate fiind scara Zadocks şi scare BBCH (tabelul 7), cu tendinţa de
generalizare a scării BBCH.
Tabelul 7
Fazele şi stadiile de vegetaţie la grâu
(Scările BBCH, Zadocks, Feekes, Baggiolini şi Jonard)
Faza de
vegetaţie
Germinare
Stadiul de vegetaţie
Scara
BBCH
Sămânţă uscată 00 00
Începutul procesului de îmbibiţie 01 01
Încheierea procesului de îmbibiţie 03 03
Apariţia radiculei 05 05
Alungirea radiculei principale şi apariţia
radiculelor laterale
23
Scara
Zadocks
06 -
Scara
Feekes
Scara
Baggiolini
Scara
Jonard
- - -