FITOTEHNIE

5. PLANTE TUBERCULIFERE
5.1. Cartoful
Cuvinte cheie: cartof, importanţă, suprafeţe şi producţii, compoziţie chimică, particularităţi biologice,
formarea recoltei, sistematică, soiuri, cerinţe, zone de cultură, rotaţie, fertilizare, lucrările
solului, plantat, lucrări de îngrijire, recoltat.
Obiectivele subcapitolului:
- acumularea de cunoştinţe cu caracter general cu privire la cultura cartofului: importanţa culturii, suprafeţele
cultivate şi producţiile obţinute, compoziţia chimică a tuberculului, particularităţile biologice ale cartofului şi
formarea recoltei, sistematica şi soiurile admise pentru cultivare;
- cunoaşterea cerinţelor cartofului faţă de factorii de climă şi sol şi cunoaşterea zonelor de cultură a cartofului
în România;
- cunoaşterea tehnologiei de cultivare a cartofului, respectiv a particularităţilor rotaţiei, fertilizării, lucrărilor
solului, plantatului, lucrărilor de îngrijire şi recoltatului.
5.1.1. Importanţa culturii
Cartoful este considerat ca a doua pâine a omului, deşi nu este luat în cultură de foarte mult
timp în Europa şi la noi în ţară.
Cartoful este un produs vegetal hrănitor, gustos şi ieftin, care constituie alimentul de bază al
multor popoare şi deţine o pondere mare în balanţa economică a multor ţări.
Cartoful se consumă fiert, copt, prăjit, sub formă de supe, salate, piureuri. Acesta substituie
de multe ori pâinea şi este un aliment dietetic de neînlocuit.
În industria alimentară cartoful se foloseşte pentru obţinerea de făină, fulgi, cartofi
deshidrataţi (care se folosesc pentru piureuri şi pâine), cips, pommes frittes şi cartofi pai. Cartoful se
foloseşte în industria amidonului, alcoolului sau în industria chimică.
De asemenea, cartoful se foloseşte în hrana animalelor (în special pentru porcine şi bovine),
ca atare sau borhotul rămas de la fabricarea amidonului sau a alcoolului şi reziduurile rămase din
industria alimentară.
Cartoful este originar din America şi anume din regiunile înalte şi umede din Peru,
Columbia, Ecuador. Din aceste ţinuturi a fost adus în Europa, mai întâi în Spania şi Anglia, de către
navigatori.
Introdus în Europa ca o curiozitate botanică a lumii noi, răspândit de botanişti dintr-o parte
în alta a Europei, acceptat în cultură mai greu şi mai mult de nevoie, cartoful s-a impus mai târziu
ca o plantă de cultură principală, aflându-şi în acest continent o nouă patrie.
După anii 1800, cartoful a devenit o cultură importantă pentru unele ţări ca: Germania,
Franţa, Anglia, Olanda, Belgia.
Cartoful, ca plantă tehnică-alimentară, a câştigat mult ca importanţă, mai ales după cel de-al
doilea război mondial, încadrându-se în prezent în rândul principalelor plante de cultură.
5.1.2. Suprafeţe şi producţii
În anul 2008, cartoful s-a cultivat pe Glob pe o suprafaţă de 18,2 milioane ha, producţia
medie pe ha fiind de 17,2 t. Cele mai mari suprafeţe cultivate cu cartof au fost în Asia (8,4 milioane
ha), Europa (6,2 milioane ha) şi Africa (1,8 milioane ha). Cele mai mari ţări cultivatoare de cartof,
cu suprafeţe mai mari de 1 milion de hectare sunt: China (4,4 milioane ha), Federaţia Rusă (2,0
milioane ha), India (1,7 milioane ha) şi Ukraina (1,4 milioane ha).
123