FITOTEHNIE

3. LEGUMINOASE PENTRU BOABE
3.1. Aspecte generale
Cuvinte cheie: leguminoase pentru boabe, mazăre, fasole, soia, năut, linte, bob, lupin, arahide, fasoliţă,
importanţă, suprafeţe, producţii, comerţ, particularităţi biologice.
Obiectivele subcapitolului:
- cunoaşterea importanţei leguminoaselor pentru boabe, a suprafeţelor cultivate şi a producţiilor obţinute la
leguminoase pentru boabe;
- cunoaşterea particularităţilor biologice ale leguminoaselor pentru boabe şi a modului cum agricultorul poate
folosi aceste caracteristici în activitatea sa pentru obţinerea unor producţii mari şi de calitate;
- cunoaşterea modului cum se formează recolta la leguminoasele pentru boabe şi a elementelor productivităţii.
3.1.1. Importanţa leguminoaselor pentru boabe
Leguminoasele 1 pentru boabe (mazăre, fasole, soia, năut, linte, bob, lupin, arahide, fasoliţă,
latir) fac parte din ordinul Leguminosales (Fabales), familia Leguminosae (Fabaceae sau
Papilionaceae) şi au o serie de însuşiri morfologice, biologice, ecologice şi tehnologice comune.
Leguminoasele pentru boabe se caracterizează prin seminţe cu un conţinut ridicat în
proteină, ceea ce le conferă o valoare alimentară ridicată. Conţinutul de proteine din seminţele de
leguminoase depăşeşte de 2-4 ori pe cel din boabele de cereale, ceea ce face ca seminţele de
leguminoase să reprezinte alimente şi furaje concentrate în proteină.
Valoarea proteinelor din seminţele de leguminoase este apropiată de cea a proteinelor de
origine animală. De asemenea, proteina din seminţele de leguminoase are o digestibilitate ridicată
(circa 90%) şi nu formează acizi urici (ca în cazul proteinelor animale) a căror acumulare în
organism este dăunătoare.
Pentru o alimentaţie raţională, omul are nevoie de toţi cei 10 aminoacizi esenţiali (lizină,
metionină, treonină, histidină, valină, izoleucină, leucină. fenilalanină, triptofan şi arginină) aflaţi în
proteina de origine animală, leguminoasele pentru boabe putând asigura o bună parte din acest
necesar.
Pe lângă conţinutul ridicat de proteină, seminţele de leguminoase conţin şi cantităţi mari de
hidraţi de carbon, grăsimi, vitamine, săruri minerale etc., care le întregesc valoarea alimentară.
Unele dintre leguminoase (soia şi arahidele) au şi cu un conţinut ridicat de lipide în seminţe,
din acestea obţinându-se un ulei alimentar de bună calitate.
În alimentaţia oamenilor se folosesc seminţele uscate, păstăile şi boabele verzi, din care se
prepară o gamă variată de mâncăruri şi conserve.
Din seminţele de soia se obţin produse asemănătoare cu cele din lapte şi carne. De
asemenea, din seminţele de năut şi soia se obţine surogat de cafea.
Seminţele de leguminoase măcinate (uruite), cum sunt cele de mazăre, şi şrotul de soia intră
în compoziţia furajelor concentrate, asigurând componenta proteică a acestora. De asemenea,
leguminoasele pentru boabe se folosesc în furajarea animalelor ca masă verde sau siloz, singure sau
în amestec cu alte plante (în amestec cu cereale, în componenţa borceagurilor).
Resturile vegetale rămase după recoltarea leguminoaselor pentru boabe au un conţinut
ridicat de proteină (8-14%), de cca. 10 ori mai mare decât paiele de cereale (0,7-1,3%). Ca atare,
resturile vegetale (vrejii) de mazăre, linte, latir, fasole şi fasolită se folosesc în furajarea animalelor,
în special în hrana ovinelor.
Din punct de vedere agronomic, leguminoasele pentru boabe sunt importante din
următoarele motive:
1 Termenul de Leguminoase derivă din latinescul „legere” care înseamnă a culege, a strânge, a aduna, cu referire la
culegerea, strângerea, adunarea păstăilor.
69