FITOTEHNIE

- Clasa A – soiuri pentru salată, cu tuberculi puţin făinoşi, care nu se sfărâmă la fierbere şi care
au consistenţă tare;
- Clasa B – soiuri pentru diferite preparate culinare, cu tuberculi puţin făinoşi, care nu se
sfărâmă la fierbere sau crapă puţin uneori şi care sunt consistenţi, cu amidon fin;
- Clasa C – soiuri cu tuberculi făinoşi, cu consistenţă redusă, care crapă în timpul fierberii;
- Clasa D – souri cu tuberculi foarte făinoşi, care se sfărâmă complet în timpul fierberii şi care
au consistenţă redusă, amidon grosier, fiind utilizaţi în industria amidonului.
După modul de utilizare, soiurile de cartof se grupează astfel:
- soiuri de masă, cu un conţinut redus de amidon (14-17%) şi mai ridicat în proteine, cu
periderma fină, netedă, ochi superficiali şi gust plăcut;
- soiuri industriale, care sunt foarte productive, au un conţinut ridicat de amidon (20-25%) şi o
durată de fierbere mai redusă;
- soiuri furajere, care sunt bogate în amidon şi proteine;
- soiuri mixte, care pot fi folosite în scop culinar, furajer şi pentru prelucrări industriale.
Soiurile valoroase de cartof se caracterizează prin:
- capacitate mare de producţie;
- stoloni scurţi, ceea ce face ca tuberculii să fie grupaţi în cuib, iar recoltarea să poată fi făcută
mecanizat fără pierderi;
- tuberculi rezistenţi la vătămare, ceea ce permite recoltarea mecanizată;
- tuberculi cu formă regulată şi ochi superficiali, care se curăţă uşor şi cu pierderi minime în
cazul folosirii mijloacelor mecanizate;
- rezistenţă la boli (viroze, mană, râie, putregaiuri);
- capacitate de păstrare a tuberculilor pe o perioadă lungă, fără să se producă colţi;
- însuşiri de calitate în funcţie de destinaţia recoltei.
Soiurile de cartof admise pentru cultură în anul 2009 în România au fost următoarele:
- soiuri timpurii: Agata, Fresco, Mariana, Roclas;
- soiuri semitimpurii: Alina, Almera, Alwara, Amicii Amorosa, Artemis, Astral N, Atlas,
Claudiu, Dacia, Dumbrava, Escort, Eterna, Frumoasa, Impala, Karlena, Kondor, Magic,
Maranca, Moldoviţa, Nativ, Molli, Oscar, Palma, Rasant, Romano, Rapsodia, Tentant,
Timpuriu de Braşov;
- soiuri semitârzii: Alize, Armonia, Christian, Cosmos, Coval, Cristela, Dragomirna, Harghita,
Ioana, Loial, Luiza, Milenium, Nana, Nemere, Pamina, Productiv, Provento, Redsec, Robusta,
Rozal, Ruxandra, Sante, Speranţa, Tâmpa, Transilvania, White Lady;
- soiuri târzii: Mikel, Minerva, Star.
5.1.6. Cerinţe faţă de climă şi sol
5.1.6.1. Cerinţe faţă de căldură
Rădăcinile cartofului încep să crească la temperatura de 6-7 o C, iar nivelul optim pentru
creşterea plantelor şi formarea tuberculilor este de 15-18 o C.
Creşterea colţilor începe la 9-10 o C, este optimă la 12-15 o C şi se opreşte la 25-27 o C. La
temperaturi ale solului de 28-29 o C, procesul formării tuberculilor nu are loc.
Temperaturile de –0,5 o C distrug frunzele, cele de –0,8 o C distrug colţii, iar la 1 o C sunt
distruşi tuberculii. Temperaturile de –2…-3 o C distrug complet plantele de cartof.
5.1.6.2. Cerinţe faţă de umiditate
La toate soiurile, începând de la formarea tuberculilor şi până la recoltare, umiditatea în sol
trebuie menţinută la nivelul de 70-80% din capacitatea de câmp. În perioada de la plantare la
127