FITOTEHNIE

Producţiile cele mai mari la hectar obţinute în anul 2008, de peste 40 t/ha au fost obţinute în:
Noua Zeelandă (50,2 t/ha), Olanda (45,5 t/ha), SUA (44,2 t/ha), Belgia (44,1 t/ha), Germania (43,7
t/ha), Franţa (43,5 t/ha), Danemarca (41,9 t/ha), Marea Britanie (41,6 t/ha).
România a cultivat în ultimii ani o suprafaţă cu cartof cuprinsă între 260 şi 285 mii ha,
producţia medie variind între 12,2 şi 15,9 t/ha (tabelul 10).
Suprafeţe şi producţii la cartof în România
Anul de cultură
Suprafaţa
Producţia medie
(mii ha)
(t/ha)
1961 300,7 9,5
1965 311,8 7,0
1970 301,1 6,8
1975 304,9 8,9
1980 286,4 13,7
1985 321,0 20,6
1990 289,6 10,9
1995 244,3 12,3
2000 282,7 12,2
2001 276,7 14,4
2002 283,2 14,3
2003 281,8 14,0
2004 265,6 15,9
2005 285,3 13,1
2006 283,0 14,1
2007 272,5 13,6
2008 259,7 14,0
Sursa: Baza de date FAO
Tabelul 10
5.1.3. Compoziţia chimică a tuberculului şi factorii de influenţă
Tuberculii de cartof conţin în medie 75% apă şi 25% substanţă uscată.
Substanţele extractive neazotate reprezintă între 8 şi 29,4% din substanţa proaspătă, fiind
reprezentate în proporţia cea mai mare de amidon. Amidonul din tuberculii de cartof este constituit
din amiloză (15-25%) şi amilopectină (75-85%). Amilopectina asigură o mai bună consistenţă a
tuberculilor la fierbere.
Conţinutul de amidon este influenţat de soi, factorii climatici, sol şi tehnologia de cultivare.
Soiurile timpurii au un conţinut mai redus în amidon, în timp ce soiurile tardive au un conţinut mat
ridicat în amidon, cu grăunciori de amidon mari, pretându-se la industrializare (obţinerea de amidon
şi alcool).
Proteina brută reprezintă în medie 2% din substanţa proaspătă. Conţinutul în aminoacizii
esenţiali şi raportul echilibrat între aceştia dau cartofului o mare valoare alimentară.
Conţinutul de proteină brută este influenţat de soi şi condiţiile climatice. Conţinutul de
proteină scade în anii mai ploioşi sau în condiţii de irigare.
Vitaminele din tuberculul de cartof sunt: B 1 , B 6 , PP, C.
Elementele minerale din tuberculul de cartof sunt: potasiu, fosfor, sodiu, calciu, fier.
Plantele de cartof conţin şi un complex de alcaloizi denumiţi solanină (solanină, demissină,
chaconină, solacaulină). Solanina imprimă tuberculilor un gust amar şi provoacă deranjamente ale
aparatului digestiv. Conţinutul de solanină creşte în tuberculii expuşi la lumină şi în timpul încolţirii
acestora, concentrându-se în jurul ochilor.
124