FITOTEHNIE

- lasă solul îmbogăţit în azot ca urmare a simbiozei cu bacteriile din genul Rhizobium, care au
capacitatea de a fixa azotul atmosferic; astfel, după leguminoase rămâne în sol între 80 şi 300
kg azot/ha sub formă de azot organic (proteină), care devine accesibil plantelor în timp
(proteina este descompusă în timp de către microorganismele solului până la azot mineral);
- sistemul radicular al leguminoaselor pentru boabe are o mare putere de solubilizare a
compuşilor cu fosfor greu solubili (mai ales lupinul şi mazărea), punând la dispoziţia plantei
succesoare acest element într-o formă mai accesibilă;
- sistemul radicular al unor leguminoase pentru boabe (lupin, bob, mazăre, năut) este bine
dezvoltat în profunzime, asigurând o bună afânare a solului;
- ca urmare a faptului că plantele de leguminoase au un conţinut ridicat de proteină, acestea se
pot folosi ca îngrăşământ verde (de exemplu, lupinul pe soluri nisipoase şi pe cele acide).
Seminţele de leguminoase prezintă unele neajunsuri în alimentaţia omului, şi anume:
- au un înveliş gros, cu un conţinut ridicat de celuloză, care diminuează digestibilitatea;
- au o durată mare de fierbere;
- au un conţinut mai scăzut în aminoacizi nesulfuraţi (cistină, metionină) şi triptofan.
3.1.2. Suprafeţele cultivate cu leguminoase pentru boabe
În anul 2008 (după datele FAO), leguminoasele pentru boabe au fost cultivate pe glob pe o
suprafaţă de 185,5 milioane ha, suprafaţa cultivată cu diferite specii fiind următoarea:
- 96,9 milioane ha soia, cele mai mari ţări cultivatoare de soia fiind: SUA (30,2 milioane ha),
Brazilia (21,2 milioane ha), Argentina (16,3 milioane ha), India (9,6 milioane ha), China (9,1
milioane ha);
- 28,0 milioane ha fasole, cele mai mari ţări cultivatoare de fasole fiind: India (10 milioane ha),
Brazilia (3,7 milioane ha), Birmania (2,3 milioane ha), Mexic (1,5 milioane ha), China (0,9
milioane ha);
- 24,6 milioane ha arahide, cele mai mari ţări cultivatoare de arahide fiind: India (6,8 milioane
ha), China (4,6 milioane ha), Nigeria (2,3 milioane ha), Sudan (0,9 milioane ha), Niger (0,7
milioane ha);
- 11,8 milioane ha fasoliţă, cele mai mari ţări cultivatoare de fasoliţă fiind: Niger (5,3 milioane
ha), Nigeria (4,3 milioane ha), Burkina Faso (0,6 milioane ha), Mali (0,26 milioane ha),
Senegal (0,2 milioane ha);
- 11,5 milioane ha năut, cele mai mari ţări cultivatoare de năut fiind: India (7,5 milioane ha),
Pakistan (1,1 milioane ha), Iran (0,8 milioane ha), Turcia (0,5 milioane ha), Australia (0,3
milioane ha);
- 5,9 milioane ha mazăre, cele mai mari ţări cultivatoare de mazăre fiind: Canada (1,58
milioane ha), China (0,91 milioane ha), Federaţia Rusă (0,63 milioane ha), India (0,59
milioane ha), SUA (0,34 milioane ha);
- 3,7 milioane ha linte, cele mai mari ţări cultivatoare de linte fiind: India (1,5 milioane ha),
Canada (0,7 milioane ha), Turcia (0,4 milioane ha), Iran (0,22 milioane ha), Nepal (0,18
milioane ha);
- 2,5 milioane ha bob, cele mai mari ţări cultivatoare de bob fiind: China (0,92 milioane ha),
Etiopia (0,52 milioane ha), Maroc (0,18 milioane ha), Australia (0,11 milioane ha), Egipt
(0,07 milioane ha);
- 0,6 milioane ha lupin, cele mai mari ţări cultivatoare de lupin fiind: Australia (0,426 milioane
ha), Belarus (0,035 milioane ha), Polonia (0,030 milioane ha), Maroc (0,021 milioane ha),
Germania (0,020 milioane ha).
În România, în anul 2008 (după datele FAO), suprafaţa totală cultivată cu leguminoase
pentru boabe a fost de 100,1 mii ha, din care: 46,1 mii ha soia, 36,1 mii ha fasole, 17,4 mii ha
mazăre, 0,5 mii ha năut.
70