You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
) Factorii ecologici cei mai importanţi sunt: radiaţia solară, apa, căldura, aerul, elementele<br />
nutritive, solul, fiecare specie de plante având cerinţe specifice privind aceşti factori.<br />
Radiaţia solară reprezintă sursa primară de energie pe Terra, fiind utilizată de plante în<br />
procesul de fotosinteză prin care aceasta este convertită în energia chimică a substanţelor oganice<br />
rezultate în urma procesului de sinteză. Radiaţia solară este cea care asigură un mediu de viaţă<br />
propice plantelor, ca de altfel pentru toate organismele vii de pe pământ.<br />
Pentru plante, cea mai importantă este radiaţia vizibilă (lumina), cu lungimea de undă<br />
cuprinsă între 380-800 nm, iar în cadrul acesteia cea mai importantă este radiaţia cu lungimea de<br />
undă cuprinsă între 400-700 nm, care constituie radiaţia fotosintetic activă (PAR –<br />
Photosynthetically Active Radiation).<br />
De cantitatea luminii depinde cantitatea de substanţe organice produse prin procesul de<br />
fotosinteză, respectiv productivitatea plantelor. Unele plante sunt adaptate la intensităţi mai mari ale<br />
luminii („plante de lumină”), cum sunt sfecla de zahăr, floarea-soarelui, cartoful, bumbacul,<br />
porumbul, iar altele sunt adaptate la intensităţi mai mici ale luminii („plante de umbră”), cum sunt<br />
fasolea, inul pentru fibră.<br />
Apa reprezintă matriţa vieţii, aceasta fiind necesară în mod direct sau indirect pentru orice<br />
proces al vieţii sau orice reacţie biochimică. Apa reprezintă un element esenţial al fiecărui ţesut, al<br />
celulelor care alcătuiesc ţesuturile şi a protoplasmei care alcătuieşte celulele.<br />
Apa este importantă pentru fiecare etapă a procesului de dezvoltare a plantelor, de la<br />
procesul de imbibiţie a seminţei şi declanşarea germinaţiei şi până la maturitate. În anumite faze de<br />
vegetaţie, deficitul de apă are un efect mai important asupra plantelor, acestea fiind denumite faze<br />
critice.<br />
Raportul dintre cantitatea de apă consumată de plante şi cantitatea de substanţă uscată<br />
sintetizată de acestea reprezintă consumul specific sau coeficientul de transpiraţie. Consumul<br />
specific este diferit de la o specie de plante la alta, dar şi în funcţie de condiţiile climatice<br />
(precipitaţii, umiditate atmosferică, temperatură), vârsta plantei, caracteristicile solului (indicii<br />
hidrofizici şi fertilitatea solului).<br />
Căldura influenţează procesele care au loc în cadrul plantei, şi anume: viteza cu care se<br />
desfăşoară reacţiile biochimice; ritmul de absorţie al apei şi elementelor nutritive şi viteza de<br />
deplasare a acestora în plantă; procesele fiziologice care au loc în plantă; rata de creştere şi<br />
dezvoltare.<br />
Pentru ca o plantă să ajungă la maturitate, aceasta are nevoie de o anumită cantitate de<br />
căldură exprimată sub forma unei sume de temperaturi biologic active (TBA 1 ), aceasta purtând<br />
numele de constantă termică (CT). Constanta termică se calculează după următoarea formulă:<br />
ΣTBA = Σ(Tef – Tb)<br />
unde: ∑TBA = suma temperaturilor biologic active, înregistrate de-a lungul perioadei de<br />
vegetaţie (constanta termică);<br />
Tef = temperatura efectivă, exprimată ca temperatură medie zilnică, calculată ca medie<br />
dintre temperatura maximă zilnică şi temperatura minimă zilnică;<br />
Tb = temperatura de bază sau pragul biologic (temperatura sub care nu se mai<br />
înregistrează creşteri vizibile).<br />
Constanta termică este diferită de la o specie la alta, de exemplu: 1000-1400 o C la porumb<br />
(Tb=10 o C); 800-850 o C la mei (Tb=10 o C); 1450-1600 o C la floarea-soarelui (Tb=7 o C).<br />
Cunoaşterea temperaturii minime de germinaţie este importantă pentru stabilirea<br />
momentului optim de semănat în cazul plantelor de cultură care se seamănă primăvara, respectiv a<br />
momentului când această temperatură se realizează la adâncimea de semănat în sol, şi anume: 1-3 o C<br />
pentru grâul de primăvară, orzoaica de primăvară, mazărea, inul; 3-5 o C pentru bob, lupin, mac; 6-<br />
7 o C pentru floarea-soarelui; 7-8 o C pentru soia; 8-10 o C pentru porumb şi fasole; 10-12 o C pentru orez<br />
şi mei; 11-13 o C pentru sorg; 13-14 o C pentru tutun etc. Semănatul mai devreme face ca seminţele să<br />
1 TBA sunt numite şi UTU (Unităţi Termice Utile) sau GDD (Growing Degree Days – Grade Zilnice de Creştere).<br />
8