19.04.2015 Views

FITOTEHNIE

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

) Factorii ecologici cei mai importanţi sunt: radiaţia solară, apa, căldura, aerul, elementele<br />

nutritive, solul, fiecare specie de plante având cerinţe specifice privind aceşti factori.<br />

Radiaţia solară reprezintă sursa primară de energie pe Terra, fiind utilizată de plante în<br />

procesul de fotosinteză prin care aceasta este convertită în energia chimică a substanţelor oganice<br />

rezultate în urma procesului de sinteză. Radiaţia solară este cea care asigură un mediu de viaţă<br />

propice plantelor, ca de altfel pentru toate organismele vii de pe pământ.<br />

Pentru plante, cea mai importantă este radiaţia vizibilă (lumina), cu lungimea de undă<br />

cuprinsă între 380-800 nm, iar în cadrul acesteia cea mai importantă este radiaţia cu lungimea de<br />

undă cuprinsă între 400-700 nm, care constituie radiaţia fotosintetic activă (PAR –<br />

Photosynthetically Active Radiation).<br />

De cantitatea luminii depinde cantitatea de substanţe organice produse prin procesul de<br />

fotosinteză, respectiv productivitatea plantelor. Unele plante sunt adaptate la intensităţi mai mari ale<br />

luminii („plante de lumină”), cum sunt sfecla de zahăr, floarea-soarelui, cartoful, bumbacul,<br />

porumbul, iar altele sunt adaptate la intensităţi mai mici ale luminii („plante de umbră”), cum sunt<br />

fasolea, inul pentru fibră.<br />

Apa reprezintă matriţa vieţii, aceasta fiind necesară în mod direct sau indirect pentru orice<br />

proces al vieţii sau orice reacţie biochimică. Apa reprezintă un element esenţial al fiecărui ţesut, al<br />

celulelor care alcătuiesc ţesuturile şi a protoplasmei care alcătuieşte celulele.<br />

Apa este importantă pentru fiecare etapă a procesului de dezvoltare a plantelor, de la<br />

procesul de imbibiţie a seminţei şi declanşarea germinaţiei şi până la maturitate. În anumite faze de<br />

vegetaţie, deficitul de apă are un efect mai important asupra plantelor, acestea fiind denumite faze<br />

critice.<br />

Raportul dintre cantitatea de apă consumată de plante şi cantitatea de substanţă uscată<br />

sintetizată de acestea reprezintă consumul specific sau coeficientul de transpiraţie. Consumul<br />

specific este diferit de la o specie de plante la alta, dar şi în funcţie de condiţiile climatice<br />

(precipitaţii, umiditate atmosferică, temperatură), vârsta plantei, caracteristicile solului (indicii<br />

hidrofizici şi fertilitatea solului).<br />

Căldura influenţează procesele care au loc în cadrul plantei, şi anume: viteza cu care se<br />

desfăşoară reacţiile biochimice; ritmul de absorţie al apei şi elementelor nutritive şi viteza de<br />

deplasare a acestora în plantă; procesele fiziologice care au loc în plantă; rata de creştere şi<br />

dezvoltare.<br />

Pentru ca o plantă să ajungă la maturitate, aceasta are nevoie de o anumită cantitate de<br />

căldură exprimată sub forma unei sume de temperaturi biologic active (TBA 1 ), aceasta purtând<br />

numele de constantă termică (CT). Constanta termică se calculează după următoarea formulă:<br />

ΣTBA = Σ(Tef – Tb)<br />

unde: ∑TBA = suma temperaturilor biologic active, înregistrate de-a lungul perioadei de<br />

vegetaţie (constanta termică);<br />

Tef = temperatura efectivă, exprimată ca temperatură medie zilnică, calculată ca medie<br />

dintre temperatura maximă zilnică şi temperatura minimă zilnică;<br />

Tb = temperatura de bază sau pragul biologic (temperatura sub care nu se mai<br />

înregistrează creşteri vizibile).<br />

Constanta termică este diferită de la o specie la alta, de exemplu: 1000-1400 o C la porumb<br />

(Tb=10 o C); 800-850 o C la mei (Tb=10 o C); 1450-1600 o C la floarea-soarelui (Tb=7 o C).<br />

Cunoaşterea temperaturii minime de germinaţie este importantă pentru stabilirea<br />

momentului optim de semănat în cazul plantelor de cultură care se seamănă primăvara, respectiv a<br />

momentului când această temperatură se realizează la adâncimea de semănat în sol, şi anume: 1-3 o C<br />

pentru grâul de primăvară, orzoaica de primăvară, mazărea, inul; 3-5 o C pentru bob, lupin, mac; 6-<br />

7 o C pentru floarea-soarelui; 7-8 o C pentru soia; 8-10 o C pentru porumb şi fasole; 10-12 o C pentru orez<br />

şi mei; 11-13 o C pentru sorg; 13-14 o C pentru tutun etc. Semănatul mai devreme face ca seminţele să<br />

1 TBA sunt numite şi UTU (Unităţi Termice Utile) sau GDD (Growing Degree Days – Grade Zilnice de Creştere).<br />

8

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!