FITOTEHNIE

Stabilirea dozelor de azot se face în funcţie de producţia planificată şi de indicele de azot al
solului 1 (tabelul 8). Dozele stabilite în felul acesta se corectează astfel:
- se adaugă 10 kg azot/ha după porumb, cartof de toamnă, sfeclă;
- se adaugă 10 kg azot/ha dacă cantitatea de apă din solul în primăvară este la capacitatea de
câmp;
- se scade 1-1,5 kg azot pentru fiecare tonă de gunoi de grajd administrat la planta
premergătoare sau direct culturii de floarea-soarelui;
- se scade 10 kg azot/ha dacă este secetă, respectiv dacă cantitatea de apă din solul în primăvară
este la 80% din capacitatea de câmp.
Tabelul 8
Doza de azot la floarea-soarelui (kg/ha optim economic)
(după Hera Cr. şi Borlan Z., citaţi de Bîrnaure V., 1991)
Producţia
(kg/ha)
Indicele de azot
1,5 2,0 2,5 3,0 3,5 4,0 4,5
2.500 94 85 80 77 74 72 71
3.000 107 98 93 89 87 85 84
3.500 117 111 103 100 97 95 94
Pentru condiţiile din ţara noastră, de obicei doza de îngrăşăminte cu azot variază între 70 şi
100 kg/ha.
Doza de azot se fracţionează astfel: jumătate la pregătirea patului germinativ sau
concomitent cu semănatul, sub formă de azotat de amoniu, îngrăşăminte lichide sau îngrăşăminte
complexe, şi jumătate concomitent cu praşila 1 sau 2, sub formă de azotat de amoniu.
Hera şi Toncea (1986) au stabilit, cu ajutorul metodelor izotopice, că dintre principalele
îngrăşăminte simple cu azot produse industrial (azotat de amoniu, uree şi sulfat de amoniu), sulfatul
de amoniu, dar mai ales ureea influenţează negativ producţia de seminţe.
Floarea-soarelui reacţionează pozitiv la fertilizarea cu fosfor pe toate solurile din ţara
noastră, atât prin producţia de seminţe cât şi prin conţinutul seminţelor în ulei. Cerinţele floriisoarelui
faţă de fosfor sunt apropiate de cele ale grâului de toamnă şi mai mari decât cerinţele
porumbului şi ale fasolei.
Stabilirea dozelor de fosfor se face în funcţie de producţia planificată şi de aprovizionarea
solului cu fosfor (tabelul 9).
Tabelul 9
Doza de fosfor la floarea-soarelui (kg P 2 O 5 /ha optim economic)
(după Hera Cr. şi Borlan Z., citaţi de Bîrnaure V., 1991)
Producţia
(kg/ha)
P-Al 2 (ppm)
15 20 25 30 35 40 45 50
3.000 124 114 103 93 84 76 67 60
3.500 146 135 124 115 105 97 89 81
Pentru condiţiile din ţara noastră, de obicei doza de îngrăşăminte cu fosfor variază între 60 şi
125 kg P 2 O 5 /ha.
Doza de fosfor se poate administra integral înainte de efectuarea lucrării de arat sub formă
de îngrăşăminte simple de tip superfosfat sau înainte de pregătirea patului germinativ sub formă de
îngrăşăminte complexe. Fosforul se poate administra şi fracţionat, 2/3 din doză înainte de efectuarea
lucrării de arat sub formă de îngrăşăminte simple de tip superfosfat şi 1/3 concomitent cu semănatul
sub formă de îngrăşăminte complexe.
1 Indicele de azot al solului (HV) reprezintă produsul dintre conţinutul procentual de humus (H) şi gradul de saturaţie cu
baze în stratul arabil al solului (V).
2 P 2 O 5 mg/100 g sol = P-Al ppm x 0,23 (unde P-Al reprezintă conţinutul de fosfaţi mobili din sol).
113