FITOTEHNIE

Semănatul mai târziu faţă de perioada optimă face ca plantele de grâu să intre în iarnă
neînfrăţite şi necălite, cu o rezistenţă scăzută la gerul din timpul iernii, ceea ce duce la pierderi de
densitate. În primăvară, lanul va avea o densitate mică, este mai expus îmburuienării, iar vegetaţia
se prelungeşte în vară, existând pericolul apariţiei fenomenului de şiştăvire.
Semănatul mai devreme faţă de perioada optimă face ca plantele de grâu să se dezvolte prea
mult până la intrarea în iarnă, ceea ce duce la sensibilitate la ger şi la stratul gros de zăpadă (apare
fenomenul de asfixiere), plantele de grâu sunt expuse în toamnă atacului de dăunători (afide şi
muşte), cultura se îmburuienează din toamnă, iar în primăvară lanul poate fi prea des, cu plante
predispuse la cădere şi la atacul de boli foliare.
Densitatea de semănat. În stabilirea densităţii la semănat se urmăreşte obţinerea la recoltat
a 500 – 700 spice/m 2 . Pentru aceasta, densitatea la semănat este cuprinsă în intervalul 450 – 550
boabe germinabile/m 2 , în funcţie de umiditatea solului în momentul semănatului, calitatea patului
germinativ, epoca de semănat şi particularităţile soiului semănat (în primul rând, capacitatea de
înfrăţire). Limita minimă a densităţii se alege în condiţiile semănatului în condiţii optime, iar pe
măsură ce condiţiile de semănat se înrăutăţesc se măreşte şi densitatea de semănat.
Norma de semănat. Cantitatea de sămânţă la hectar (norma de semănat) depinde de
densitatea la semănat, puritate fizică a seminţelor, germinaţia seminţelor şi MMB. Norma de
semănat se calculează după următoarea formulă:
D x MMB
C = x 100
P x G
Unde: C = norma de semănat, în kg/ha;
D = densitatea de semănat, în boabe germinabile pe m 2 ;
MMB = masa a 1000 boabe, în g;
P = puritatea fizică a seminţelor, în %;
G = germinaţia seminţelor, în %.
Norma de semănat variază, de obicei, între 200-250 kg/ha, uneori ajungând la 270 kg/ha.
Semănatul se efectuează cu semănători universale.
Distanţa dintre rânduri. Grâul de toamnă se seamănă în ţara noastră, în mod obişnuit, la o
distanţă între rânduri de 12,5 cm, toate maşinile de semănat fiind construite pentru această distanţă
(de exemplu, SUP-21, SUP-29). Pe plan mondial, distanţa dintre rânduri variază de la 10 la 18 cm,
fără diferenţe semnificative de producţie.
Semănatul în cărări se realizează prin lăsarea a câte 2 benzi nesemănate, obţinute prin
închiderea tuburilor semănătorii pe urmele roţilor tractorului. Lăţimea celor 2 benzi este dată de
lăţimea pneurilor tractorului folosit pentru efectuarea lucrărilor de îngrijire, închizându-se un tub
sau două la semănătoare pentru fiecare bandă. Distanţa dintre cărări este dată de lăţimea
echipamentelor folosite la lucrările de îngrijire (echipamentele de fertilizat, erbicidat, combatere a
bolilor şi a dăunătorilor).
Adâncimea de semănat se stabileşte în funcţie de umiditatea solului în momentul
semănatului, textura solului, soiul cultivat (lungimea coleoptilului) şi momentul semănatului.
Când umiditatea solului este corespunzătoare şi textura este mijlocie spre grea, adâncimea
de semănat este de 4-5 cm, iar dacă solul este uscat, textura este mai uşoară, iar semănatul este mai
timpuriu, adâncimea de semănat este de 5-6 cm. În cazul soiurilor care au coleoptilul scurt (Flamura
85, Fundulea 4, Lovrin 34, Lovrin 41), adâncimea de semănat va fi de maximum 4 cm.
2.2.6.5. Lucrări de îngrijire
Lucrările de îngrijire care se aplică la cultura grâului depind de: calitatea patului germinativ;
dezvoltarea plantelor în toamnă; dezvoltarea plantelor în primăvară; condiţiile climatice; gradul de
îmburuienare; atacul de boli; atacul de dăunători; resursele tehnice, materiale şi financiare ale
cultivatorului; pregătirea profesională şi informaţiile cultivatorului.
38