You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
5.1.8. Tehnologia de cultivare<br />
5.1.8.1. Rotaţia<br />
Cartoful preferă plantele premergătoarea care se recoltează devreme, lasă terenul curat de<br />
buruieni şi fără resturi vegetale în cantitate mare, au un sistem radicular profund şi lasă solul afânat.<br />
Plantele premergătoare favorabile pentru cultura cartofului sunt: leguminoasele perene<br />
(lucerna în zona de câmpie şi trifoiul roşu în zonele umede), leguminoasele anuale, cerealele<br />
păioase (grâu, orz, orzoaică, secară, triticale), porumb boabe şi porumb pentru siloz, legume<br />
bostănoase, vărzoase, bulboase şi rădăcinoase.<br />
Se recomandă rotaţia de 2-4 ani în unităţile agricole cu o pondere mare a culturii cartofului,<br />
şi rotaţia de 3-5 ani în unităţile agricole cu o pondere mică a culturii cartofului. Pe solurile infectate<br />
cu nematozi (Globodera spp.), rotaţia trebuie să fie de cel puţin 5-6 ani.<br />
Cartoful nu se recomandă să se cultive după alte solanacee, prucum şi după in şi floareasoarelui,<br />
datorită înmulţirii bolilor comune (putregai cenuşiu) şi a dăunătorilor comuni (nematozi).<br />
După cartoful extratimpuriu şi timpuriu pot fi cultivate culturi succesive, cum sunt: porumb<br />
siloz, fasole, varză de toamnă, castraveţi, fasole păstăi şi alte legume de toamnă.<br />
După cartoful de vară se pot cultiva culturi de toamnă, cum sunt: rapiţă, grâu, orz, secară,<br />
triticale.<br />
5.1.8.2. Fertilizarea<br />
Cartoful are un consum specific de elemente nutritive mare. Astfel, pentru fiecare 1000 kg<br />
tuberculi şi biomasa epigee aferentă, acesta consumă în medie 5 kg N, 3 kg P 2 O 5 , 8 kg K 2 O, 3 kg<br />
CaO şi 1 kg MgO.<br />
Fertilizarea minerală. Dozele de îngrăşăminte chimice sunt diferite în funcţie de destinaţia<br />
recoltei (tabelul 11). După leguminoase perene, doza de azot se reduce cu 20-30 kg/ha şi se măreşte<br />
doza de fosfor cu 20 kg/ha. După leguminoase anuale, doza de azot se reduce cu 10-20 kg/ha şi se<br />
măreşte doza de fosfor cu 15 kg/ha. După plante tehnice, doza de azot şi fosfor se măreşte cu 10-20<br />
kg/ha.<br />
Tabelul 11<br />
Dozele de îngrăşăminte chimice recomandate la cultura cartofului<br />
Destinaţia culturii<br />
Dozele de îngrăşăminte chimice (kg s.a./ha)<br />
N P 2 O 5 K 2 O<br />
Consum extratimpuriu şi timpuriu 130-160 60-80 60-80<br />
Consum de vară 90-100 80-100 40-60<br />
Consum de toamnă-iarnă 120-140 110-125 70-100<br />
Tuberculi pentru industrie 100-120 120 120<br />
Tuberculi pentru plantare 80-90 120 100-120<br />
Sursa: ICPC Braşov (citat de Dumbravă M., 2004)<br />
Dintre îngrăşămintele chimice cu azot, cele mai recomandate sunt nitrocalcarul şi ureea pe<br />
solurile acide, iar pe cele neutre azotatul de amoniu şi ureea.<br />
Îngrăşămintele simple cu fosfor şi cu potasi se aplică înainte de efectuarea arăturii.<br />
Îngrăşămintele cu azot se aplică în primăvară la pregătirea solului pentru plantare şi după tuberizare<br />
(10-35 zile după răsărire). Îngrăşămintele complexe se pot aplica la plantare sau în vegetaţie.<br />
Fertilizarea organică se recomandă pe toate tipurile de sol, dar mai ales pe cele nisipoase şi<br />
luto-argiloase. Gunoiul de grajd se recomandă pentru soiurile timpurii deoarece favorizează<br />
încălzirea solului, dar este bine valorificat de către soiurile tardive. Cele mai bune rezultate se obţin<br />
prin fertilizarea organo-minerală.<br />
129