FITOTEHNIE

Arătura de vară sau de toamnă se efectuează la adâncimea de 22-25 cm, adâncimea mai
mare fiind recomandată pe terenurile îmburuienate, cu cantităţi mari de resturi vegetale şi pe
solurile compactate.
În zonele mai umede şi pe solurile mai grele, lucrarea de scarificare la 60 cm aduce sporuri
de producţie de până la 28% (Croitoru M., citat de Bârnaure V., 1991). Lucrarea de scarificare se
impune ca urmarea a faptului că floarea-soarelui este sensibilă la compactarea solului, manifestată
prin creşterea densităţii aparente a solului şi reducerea porozităţii solului, ceea ce determină sporirea
rezistenţei la penetrare a rădăcinilor.
Din datele obţinute de Sin Gh. şi colab. la Fundulea (citat de Ştefan V., 2008), tasarea
solului a determinat o reducere a biomasei sistemului radicular al plantelor de floarea-soarelui cu
49%, fapt ce a condus la reducerea producţiei de seminţe cu până la 500 kg/ha, iar conţinutul de ulei
al seminţelor cu până la 2,9%.
Sistemul de lucrările minime trebuie avut în vedere la floarea-soarelui, ţinând cont de
faptul că lucrarea de arat solicită 25-30% din consumul de combustibil pe întreaga tehnologie şi că
trecerile repetate pe teren determină înrăutăţirea însuşirilor solului.
Înlocuirea arăturii prin lucrarea cu grapa cu discuri la 10-12 cm, timp de 1-2 ani, nu
influenţează nivelul producţiei. În schimb, renunţarea la arătură şi lucrarea superficială a solului la
10-12 cm în fiecare an determină scăderea producţiei în mod semnificativ, ca urmare a compactării
solului şi a infestării accentuate cu buruieni perene (Pintilie şi colab., 1986, citat de Ştefan V.,
2008).
Înlocuirea arăturii printr-o lucrare superficială a solului cu grapa cu discuri la adâncimea de
10-15 cm este recomandabilă atunci când terenul a rămas nearat până în primăvară. Este de preferat
ca la planta premergătoare arătura să fi fost efectuată la cel puţin 20 cm adâncime.
Lucrarea de arat cu întoarcerea brazdei poate fi înlocuită şi de lucrarea cu cizelul sau
paraplow-ul.
Lucrările solui în primăvară. Dacă arătura a fost efectuată în condiţii bune, iar terenul se
prezintă în primăvară nivelat, neîmburuienat şi fară resturi vegetale la suprafaţă, solul rămâne
nelucrat până în preziua sau ziua semănatului, când se va pregăti patul germinativ prin 1-2 lucrări
cu combinatorul. În felul acesta se evită compactarea solului şi pierderea apei din sol.
Atunci când la desprimăvărare terenul este denivelat şi îmburuienat, imediat după zvântare
se execută o lucrare cu grapa cu discuri şi lamă nivelatoare în agregat cu grapa cu colţi, sau grapa
rotativă, după care se face pregătirea patului germinativ în preziua sau ziua semănatului, cu
combinatorul perpendicular pe direcţia de semănat.
Patul germinativ trebuie să fie mărunţit şi afânat pe adâncimea de semănat şi „aşezat" în
profunzime, pentru a se favoriza ascensiunea apei către bobul de floarea-soarelui.
4.2.8.4. Sămânţa şi semănatul
Calitatea seminţelor pentru semănat. Seminţele folosite la semănat trebuie să aparţină
unui hibrid recomandat pentru zona de cultură şi să fie certificate. Pentru a îndeplini cerinţele de
calitate pentru semănat, sămânţa de flaorea-soarelui trebuie să aibă puritatea fizică de peste 98% şi
germinaţia de peste 85%.
Sămânţa folosită la semănat trebuie să fie fără spărturi şi fisuri, cât mai uniformă şi cu masa
a 1000 de boabe (MMB) cât mai mare, condiţii ce asigură o bună germinaţie în câmp şi o bună
putere de străbatere, ceea ce conduce la un răsărit uniform şi rapid.
Tratarea seminţelor înainte de semănat împotriva bolilor şi dăunătorilor este obligatorie la
floarea-soarelui.
Seminţele de floarea-soarelui se tratează contra manei (Plasmopara helianthi), mai ales în
cazul hibrizilor sensibili la atacul de mană, cu unul din fungicidele: Apron 35 SD (4,0 kg/t), Apron
XL 350 FS (3,0 l/t), Galben 35 SD (4,0 kg/t).
115