ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - CNSP

Recommendations

Info

GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALEO particularitate etiologică exprimată a patologiei nosocomiale septico-purulentă este diversitateaagenţilor cauzali, precum şi rolul dominant al microorganismelor oportuniste, condiţionatpatogene, multe din ele aparţinând la saprofiţi, cum ar fi microorganismele de gen Staphilococcus,Echerichia, Pseudomonas, Klebsiella, Enterobacter, Enterococcus, Acinetobacter, Citrobacter, Serratia,Providencia, Proteus, Edvardsiella, Morganella etc. (6, 22, 23, 24, 28).Rezultatele investigaţiilor efectuate în laboratorul „Infecţii intraspitaliceşti” a USMF „NicolaeTestemiţanu” (11, 12, 13, 14, 15, 15a, 16, 17) demonstrează elocvent acest fenomen. Numai pe parcursulunui an, într-un singur spital, infecţiile septico-purulente au fost cauzate de 27 specii de microorganisme,din care grampozitive – 62,3%, gramnegative – 34,7%; inclusiv, coci: S. aureus – 33,1%,S. epidermidis – 11,0%, S. pyogenes – 9,6%, S. faecalis – 4,2%, S. viridans – 3,3%, S. faecium – 1,3%;enterobacterii: E. coli – 7,2%, P. mirabilis – 6,1%, P. aeruginosa – 4,7%, Acinetobacter – 3,3%, P. vulgaris– 3,0%, Kl. Pneumoniae – 2,4%, S. marcenses – 1,5%, E. cloacae – 1,2%; alte microorganisme: Propionobacterium– 0,12%, Cl. perfringens – 0,8%, Peptostreptococ – 0,7%, C. xeroxis – 0,4%, Hafnia– 0,1%, Candida – 0,4% .O particularitate importantă a acestor microorganizme este că ele uşor achiziţioneazărezistenţă (polirezistenţă) la antibiotice, fenomen legat de diverse mecanizme de achiziţionare arezistenţei la nivel molecular caracteristice microorganizmelor, dar şi de utilizarea largă, nu întotdeaunaraţională, a chimioterapicelor (13).Mecanismul de acţiune a antibioticelorLa baza acţiunii terapeutice a preparatelor antibacteriene stă reprimarea activităţii vitale a microorganismelor,agenţi cauzali ai bolilor infecţioase, în rezultatul deprimării proceselor metabolicespecifice microorganismelor. Deprimarea are loc în rezultatul cuplării antibioticului cu una dinacţiunile ţintă, în calitate de care pot servi fie fermentul, fie una din structurile microorganismului.Mecanismele de acţiune a diferitor grupe de antibiotice este prezentat în fig. 1 (23).Fig. 1. Mecanismele de acţiune a preparatelor antibacterieneReprimarea procesului desinteză a membraneiPenicilineCefalosporineMonobactameCarbopenemeGlicopentideFosfamicinaDeteriorarea membraneicelulare citoplazmaticeAminoglicozidePolimixin BColistinAmfotericina BReprimarea procesului debiosinteză a albuminelorAminoglicozideLincozamideMacrolideTetraciclineCloramfenicolAcidul fuzidinicInhibarea sintezeiacidului nucleicRifampicinaAcidul fuzidinicHimalanAntagonişti ai acidului folicSulfanilamideTrimetroprimKo-trimexazolInhibarea β-lactamazeiSulbactamTazobactamAcidul clavulanic156 Ediţia I
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALECăile de obţinere a rezistenţeiRezistenţa de specie. Unele specii de microorganisme de la origine sunt rezistente la anumite antibiotice.De exemplu, Klebsiella niciodată n-a fost sensibilă faţă de ampicilină. Orice diametru al zonei dereţinere a creşterii, ce indică la sensibilitate „in vitro”, trebuie de apreciat ca fără efect „in vivo”, aşa cumşi aztreonamul întotdeauna nu este efectiv faţă de toate bacteriile grampozitive (23).Rezistenţa achiziţionatăUnul din mecanismele de bază în formarea rezistenţei microorganismelor către antibiotice tradiţionalsunt recunoscute mutaţiile ocazionale în procesul de replicare a DHK.Un mijloc de achiziţionare a antibioticorezistenţei este şi prin intermediul plazmidelor şi alte elementegenetice mobile (transpazomi, transducţia cu fag, transformarea genetică). Aceste mecanismeprezintă un pericol mai mare decât mutaţiile hromosomiale. S-a constatat că ele asigură transmitereaproprietăţilor de rezistenţă la un număr de microorganisme din interiorul speciei, dar şi între specii.În anumite condiţii cunoaşterea prezenţei plasmidelor ce controlează rezistenţa microorganismelor înspitale poate servi ca bază în luarea deciziilor concrete (25).Un alt mecanism de formare a antibioticorezistenţei, în special în spitale, este selecţia naturală aclonilor de microorganisme rezistente. Tulpinile sensibile la antibiotice de obicei sunt distruse sub presiuneaantibioticelor, lăsând după ele mutante ocazionale, care posedă rezistenţă la antibiotice. Acesteclone ocupă uşor nişa eliberată de microorganismele rezistente (25).Mecanismul de bază a rezistenţei S.aureus este legat de producerea β-lactamazei, ce distrugepenicilinele naturale şi semisintetice. Alt mecanism al rezistenţei S.aureus faţă de antibiotice estedeterminat de producerea proteinei coagulazopenicilinice modificate. În acest caz se evidenţiazărezistenţa faţă de meticilină şi faţă de toate antibioticele β-lactamice (29).Totodată, achiziţionarea rezistenţei către antibiotice este legată de utilizarea largă, nu întotdeaunaraţională, a chimioterapicilor şi anume:• utilizarea în masă, deseori abuzivă a antibioticelor în tratamentul pacienţilor;• utilizarea largă, deseori nejustificată a antibioticelor în scopuri profilactice;• administrarea neadecvată a antibioticelor (metoda de administrare, dozarea, calitatea joasă apreparatului).Conform experţilor mondiali, în 50% din cazuri acest grup de preparate este utilizat neântemeiat.Mai multe observaţii clinice şi ştiinţifice confirmă faptul, că între utilizarea iraţională a antibioticelorşi formarea rezistenţei există o legătură directă (23).Un şir de date clinice şi ştiinţifice confirmă ideea, că între utilizarea antibioticelor şi formarearezistenţei există o legătură anumită: 1) deviaţiile în utilizarea antibioticelor sunt însoţite deseori dedeviaţii în rezistenţa microorganismelor faţă de ele; 2) antibioticorezistenţa este mai caracteristicăpentru tulpinile spitaliceşti, în comparaţie cu cele extraspitaliceşti; 3) în multe cazuri tratamentulempiric anterior cu antibiotice permite cu o probalitate mare constatarea contaminării cu tulpinispitaliceşti; 4) secţiile, cum ar fi cele de reanimare şi terapie intensivă, cu un nivel înalt de utilizare aantibioticelor au şi un nivel mai înalt ai indicilor de rezistenţă la antibiotice; 5) cu cât mai îndelungatpacientului i se administrează antibiotice, cu atât este mai probabil, că el va fi colonizat cu microorganismerezistente (23).Situaţia antibioticorezistenţei microbieneConform OMS-lui (21) rezistenţa microorganismelor la preparatele antibacteriene a devenit oproblemă pentru societate şi instituţiile medicale.Conform unui studiu efectuat în conformitate cu standardele internaţionale în baza secţiilor deterapie intensivă din mai multe centre din Federaţia Rusă (Moscova, Sanct-Peterburg, Smolensk, Krasnodar,Kazani, Nijnii-Novgorod, Ecaterinburg, Novosibirsk, Krasnoiarsk) rezistenţa agenţilor cauzali aiIN către preparatele antibacteriene este foarte înaltă (tabel ).Ediţia I157
Page 1:
GHIDDE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROLÎN
Page 4 and 5:
CZU 616.9-022G 49Ghidul de supraveg
Page 6 and 7:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
Page 8 and 9:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56 and 57:
Page 58 and 59:
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
Page 64 and 65:
Page 66 and 67:
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
Page 157: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
Page 189: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
Page 208 and 209:
Page 210 and 211:
Page 212 and 213:
Page 214 and 215:
Page 216 and 217:
Page 218 and 219:
Page 220 and 221:
Page 222 and 223:
Page 224 and 225:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Page 245 and 246:
Page 247 and 248:
Page 249 and 250:
Page 252:
Proiectul USAID „Prevenirea HIV/S
show all

ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - CNSP

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?