ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - CNSP

Recommendations

Info

GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALEBibliografie1. Broadley S.J., Jenkins P.A., Furr J.R., Pussell A.D. Potentiation of the effects of chlorhexidine diacetateand acetylpyridinium chloride on mycobacteria by ethambutol. J.Med.Microbiol., 1995, nr. 43, p. 118-122.2. Heir E., Sundheim G., Holck A.L. Resistance to quaternary ammonium compounds in Staphylococcusspp. isolated from the food industry and nucleotide sequence of the resistance plasmid pST827. J.Appl. Bacteriol.,1995, nr. 79, p. 149-156.3. Jones M.V., Herd T.M., Christie H.J. Resistance of Pseudomonas aeruginosa to amphoteric and quaternaryamonium biocides. Microbiol., 1989, nr. 58, p. 49-61.4. Khunkitti W., Loyd D., Furr J.R., Russell A.D. The lethal effects of biguanides on cysts and trophozoitesof Acanthamoeba castellanii. J.Appel.Microbiol, 1996, nr. 81, p. 73-77.5. Leelaporn A., Poulsen I.T., Tennent J.M. et al. Multidrug resistance to antiseptic and disinfectans incoagulose-negative staphyolococci. J.med.Microbiol, 1994, nr. 40, p. 214-220.6. Гуркова Е.И., Красильников А.А., Рябцева Н.Л. Прошлое, настоящее и будущеечетвертичных аммонийных соединений. Дезинфекционное дело, 2002, № 4, с. 51-53.7. Благонравова А.С., Ковалишена О.В., Иванова Н.Ю. Распространенность устойчивостик дезинфицирующим средствам микрофлоры внешней среды учреждений родовспоможения.Материалы Всероссийской научно-практической конференции «Актуальные вопросы теориии практики дезинфектологии». Москва, 2008, с. 87-89.8. Мариевский В.Ф., таран В.В., Кролевецкая Н.М., Матошко Г.В. и др. Изучение механизмовформирования устойчивости микроорганизмов к дезинфекционным средствам. МатериалыВсероссийской научно-практической конференции «Актуальные вопросы теории и практикидезинфектологии». Москва, 2008, с. 61-71.9. Послова Л.Ю. Организационные аспекты обеспечения санитарно-противоэпидемическогорежима в лечебно-профилактических учреждениях (ЛПУ). Дезинфекционное дело, 2005, №3, с. 30-32.168 Ediţia I
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALECapitolul 5.IGIENA PERSONALULUI MEDICAL5.1 Igiena mâinilorÎn literatura contemporană igiena mâinilor personalului medical este prezentată ca una din celemai importante în transmiterea IN. Încă în 1847 Ignaţ Zemmeliveis în rezultatul unui studiu epidemiologica confirmat, că decontaminarea mâinilor personalului medical este o procedură importantă,care permite preîntâmpinarea IN. Graţie implementării în practică a antisepticii mâinilor în instituţiaobstetricală, unde activa Zemmeliveis, mortalitatea a scăzut de 10 ori. Totodată şi după 150 de aniaceastă problemă, rămâne de a fi actuală.Conform datelor (1) în 80% cazuri cauza principală de transmitere şi răspândire a IN sunt mâinilepersonalului medical. Practica mondială relevă (8) că prelucrarea corectă a mâinilor se efectuează numaiîn 40% cazuri. Acest fapt se explică în primul rând prin lipsa deplină de cunoştinţe şi deprinderi privindtehnica corectă de prelucrare a mâinilor (1). Din alţi factori ce cauzează o asemenea situaţie pot fimenţionaţi: insuficienţa de timp, pericolul posibil de apariţie a dermatitei profesionale, absenţa conidiilornecesare şi mijloacelor financiare întru achiziţionarea preparatelor pentru prelucrarea mâinilor (8).Spălarea riguroasă pe mâini este o procedură obligatorie pentru cadrele medicale. S-a constatat, căspălarea pe mâini, de exemplu după contactul cu pacienţii, micşorează posibilitatea transmiterii infecţieichiar şi in caz de contact cu pacienţii purtători de infecţie.Flora microbiană a pielii constă din microorganisme rezidente, tranzitorii şi infecţioase.Microflora tranzitorie reprezintă contaminanţi achiziţionaţi recent de la pacienţii colonizaţi sauinfectaţi, sau de pe obiectele mediului contaminate. Aceste tulpini supraveţuiesc pe tegumente perioadescurte de timp (foarte rar mai mult de 24 ore). Flora tranzitorie este prezentată (E.coli, Klebsiellaspp., Pseudomonas spp., Salmonella, S.aureus, C.albicans, rotaviruşi ş.a.), inclusiv tulpinile intraspitaliceşti.Flora infecţioasă include microorganismele care provoacă infecţia pielii (exemplu: panaricii).Flora rezidentă supraveţuieşte şi se multiplică pe tegumente. Ea este prezentată preponderent deflora cocică cum ar fi S. epidermidis şi S. saprophyticus şi difteroizi (Corynebacterium spp.).Nu se recomandă manichiură cu unghiile lungi, categoric nu sunt recomandate unghii artificiale.Aplicarea ojei pe unghii nu conduce la majorarea contaminării mâinilor, dacă unghiile sunt scurt tăiate,însă oja fisurată îngrelează înlăturarea microorganismelor. Totodată, utilizarea ojei poate conduce lareacţii dermatologice nedorite şi ca rezultat pot apărea infecţii secundare. La utilizarea ojei se permitnumai tonuri deschise, care permit a vizualiza calitatea prelucrării spaţiilor.Bijuteriile de pe mâini la fel pot conduce la majorarea indicilor microbieni şi fac dificilă înlăturarea microorganismelor.Se recomandă ca personalul medical să nu poarte giuvaere şi pe motivul dificultăţii îmbrăcăriimănuşilor, defectarea mănuşilor. Ceasul de pe mână la fel poate influenţa calitatea prelucrării mâinilor.Trei nivele de decontaminare a mâinilorTradiţional sunt cunoscute trei nivele de decontaminare a mâinilor.1. Spălarea pe mâini2. Antiseptica (dezinfectarea) igienică3. Antiseptica (dezinfectarea) chirurgicală.Spălarea simplă a mâinilor este definită ca fiind fricţionarea viguroasă a mâinilor, una de alta, petoate suprafeţele, după prealabila umezire şi săpunire. Se efectuează cu apă potabilă şi săpun fluid (9).În acest scop pot fi utilizaţi săpunul antiseptic cu activitate bactericidă, detergenţi sau alte produse despălare ce conţin substanţe antimicrobiene şi omologate de Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova.Timpul de contact - 1 minut. De menţionat că mâinile săpunite o singură dată sunt eliberate numai de40% din microflora colonizată, iar spălarea de 2 ori permite înlăturarea a 60-70% din microorganisme.Ediţia I169
Page 1:
GHIDDE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROLÎN
Page 4 and 5:
CZU 616.9-022G 49Ghidul de supraveg
Page 6 and 7:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
Page 8 and 9:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56 and 57:
Page 58 and 59:
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
Page 64 and 65:
Page 66 and 67:
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
Page 169: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
Page 189: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
Page 220 and 221:
Page 222 and 223:
Page 224 and 225:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Page 245 and 246:
Page 247 and 248:
Page 249 and 250:
Page 252:
Proiectul USAID „Prevenirea HIV/S
show all

ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - CNSP

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?