ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - CNSP

GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALE
(mun. Chişinău) s-a constatat că în medie 54,8% din tulpinile depistate de la pacienţii cu ISP nosocomiale
manifestă rezistenţă faţă de antibiotice. Mai frecvent tulpinile izolate au manifestat rezistenţă faţă de
preparatele grupului penicilinic (92,3%), inclusiv, faţă de penicilină – 66,66% din tulpini, oxacilină – 88,0%,
ampicilină – 100%, carbenicilină de I generaţie – 52,9%. O rezistenţă sporită s-a depistat şi faţă de preparatele
din grupul tetraciclinic (72,41%), inclusiv faţă de tetraciclină de I generaţie – 80,0% din tulpinile
izolate, faţă de doxiciclină – 60,0%, faţă de macrolide – 70,9%, inclusiv faţă de eritromicină – în 55,55%
cazuri, oleandomicină – 55,5%, lincomicină – 68,75% şi clindamicină – 100%; faţă de preparatele grupului
polipeptidic – în 68,18% cazuri, inclusiv faţă de rimfampicină şi polimixină în 72,22% şi 50,0%, respectiv.
Totodată tulpinile decelate s-au dovedit a fi mai sensibile faţă de cefalosporine de generaţia I-III
(50,8%), inclusiv faţă de cefalexină – în 58,8% cazuri, cefazolină – 63,16%, cefataxim – 70,0%, ceftazidim
– 50,0%, cefoperazină – 100,0%, cefaclor – 100,0%, cât şi faţă de fluochinolone – în 70% cazuri,
inclusiv faţă de ofloxacină şi ciprofloxacină s-au dovedit a fi sensibile 75,0 şi 64,2%, respectiv, din
tulpinile decelate.
O rezistenţă sporită faţă de antibiotice s-a depistat la tulpinile de E. coli (82,75%), inclusiv faţă de
cefalosporine – în 51,35% cazuri, tetracicline – 56,25%, macrolide – 90,0% şi polipeptide – 71,4%, cât şi
la tulpinile de K. pneumoniae, care s-au dovedit a fi rezistente în 81,8% cazuri.
Un studiu mai amplu privitor la antibioticorezistenţa tulpinilor spitaliceşti a fost efectuat în baza
secţiei septico-purulentă a spitalului clinic de traumatologie pe pacienţii cu osteită posttraumatică (16).
S-a constatat că o polirezistenţă mai pronunţată (la 10 şi mai multe antibiotice) manifestă tulpinile de
microorganisme gramnegative – în medie 72,92%, pe când tulpinile de microorganisme grampozitive
s-au dovedit a fi polirezistente în 41,77% cazuri. În medie 56,7% din tulpinile decelate au manifestat
polirezistenţă faţă de antibiotice. Mai rezistente la antibiotice s-au dovedit a fi tulpinile de P. vulgaris – în
90,3% cazuri, Ps. aeruginosa – 77,5%, E. coli – 64,7%, P. mirabilis – 61,1%, S. epidermidis – 52,1%. În total
21,4% din tulpinile depistate s-au dovedit a fi rezistente faţă de 1-5 antibiotice, 27,3% - faţă de 6-10,
43,8% - faţă de 11-20 şi 7,5% - faţă de 21-33 antibiotice.
Un alt studiu la nivel naţional efectuat pe modelul secţiilor neurochirurgicale (17) a constatat că din
totalul de tulpini de microorganisme depistate de la pacienţii neurochirurgicali circa 50% sunt rezistente
la antibiotice.
Mai rezistente la antibiotice s-ai dovedit a fi Ps. aeruginosa – în 63,9% cazuri, Kl. Pneumoniae
– 65,9%, Acinetobacter – 59,9%, E. coli – 67,8%, precum şi microorganismele mai rar întâlnite ca agenţi
cauzali ai infecţiilor nosocomiale, cum ar fi Enterobacter aerogenes – 66,0% şi E. faecalis – 67,4%.
V. Melnic, V. Bahturina (2003) studiind sensibilitatea la antibiotice a 119 tulpini de P. aeruginosa,
depistate de la pacienţi în SCR (Chişinău) din punctate, sânge, urină, eliminări din sinusuri şi ureche, au
stabilit că din cefalosporine tulpinele date s-au dovedit a fi mai sensibile faţă de ceftazidină (66-70%).
Sensibilitatea faţă de alte antibiotice este mult mai redusă (cefataximă – 14,2%, ceftiaxonă – 9,4%,
defaperazonă – 6,5%). Numai 39,1% din tulpini au fost sensibile la ciprofloxacină (chinolone), imipenema
– 36,9% (carbopinemi), gentamicină – 10,6%, netilmicină – 8,4%, tobramicină – 7,7% (aminoglicozide).
Aşadar, rezultatele studiilor expuse mai sus demonstrează evident polirezistenţa înaltă a tulpinilor
spitaliceşti faţă de antibioticele mai larg utilizate în practica medicală. Necătând la aceasta în mare parte
antibioticele sunt administrate neântemeiat, impiric, fără scontarea antibioticogramei.
În rezultatul unui studiu epidemiologic retrospectiv (12) s-a constatat că numai 9,9% din bolnavii
cu ISPN în staţionarele de chirurgie generală au fost investigaţi bacteriologic cu stabilirea antibioticogramei.
Totodată tratamentului cu antibiotice au fost supuşi 73,4% din numărul total (975) de bolnavi.
Aşadar, la 63,5% din bolnavi li s-a indicat antibiotice fără scontarea antibioticogramei.
Acest fapt este relatat şi de V. Bejenaru şi coaut. (1997), care au constatat prescrierea antibioticelor
în secţiile de chirurgie generală fără cercetarea bacteriologică preliminară a conţinutului plăgii; deseori
are loc schimbarea impirică a antibioticului, ce n-a avut efect curativ scontat.
L. Apostolov şi coaut. (2003), în baza expertizei fişelor de staţionar ale pacienţilor cu ISP, au stabilit
în repetate rânduri indicarea pentru tratament a câte 2-3 antibiotice concomitent fără determinarea
sensibilităţii la antibiotice.
Ediţia I
159