ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - CNSP
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALE
Un suport eficient în supravegherea pacienţilor cu plăgi chirurgicale, cât şi a pacienţilor cu infecţii
septico-purulenete nosocomiale, pot servi „Fişa de supraveghere activă a pacienţilor în perioada postoperatorie”
şi „Fişa de supraveghere epidemiologică a pacienţilor cu infecţie chirurgicală (vezi anexele 7, 8).
Bibliogtafia
1. Brown S.M. et al. The incidence of surgical site infections in St. Petersburg, Russia. Society of
Healthcare Epidemiology of America (2001). Cit. Основы инфекционного контроля. Практическое
руководство. 2-е изд., М., 2003.
2. Cardo D.M., Falk P.S., Mayhall C.G. Validation of surgical wound surveillance. Infect. Control
Hosp. Epidemiol., 1993, 14, p. 211-215.
3. Dougherty S.Z., Simmons R.L. The biology and practice of surgical drains. Part II. Curr Probl.
Surg. 1992; 29 (9):635-730.
4. Gaynes R.P. Surveillance of surgical – site infections: The world comiug together? Infect. Control
Hosp. Epidemiol. 21, 309-310 (2000).
5. Paraschiv A. Pronosticarea apariţiei complicaţiilor septico-purulente. Sănătate publică, economie
şi management în medicină. 2005, Nr 4, p. 45-48.
6. Paraschiv A., Prisacari V. Factori de risc în infecţiile septico-purulente nosocomiale. Anale
ştiinţifice ale USMF „Nicolae Testemiţamu”, vol. II, Chişinău, 2005, p. 9-17.
7. Prisacari V. Problema infecţiilor nosocomiale. Curierul medical, 2005, Nr 3, p. 47-52.
8. Prisacari V., Buraciov S., Plop T. Reactivitatea nespecifică – factor de risc în infecţiile nosocomiale
postoperatorii. Supravegherea epidemiologică în maladiile actuale pentru Republica Moldova. Chişinău,
2000, p. 29-32.
9. Prisacari V., Galeţchi P., Andriuţa C., Plop T. Necesitatea întroducerii funcţiei de medic – epidemiolog
în spitale. Mater. Congresului IV al Igieniştilor, Epidemiologilor, Microbiologilor şi Parazitologilor
din Republica Moldova. Chişinău, 1997, p. 227-229.
10. Paraschiv A., Prisacari V. Factori de riscîn infecţiile septico-purulente nosocomiale. Anale ştiinţifice
ale USMF „Nicolae Testemiţamu”, vol. 2, Chişinău, 2005, p. 9-17.
11. Prisacari V., Paraschiv A., Jucovschi C. Evaluarea epidemiologică a factorilor de risc în infecţiile
septico-purulente nosocomiale. Buletinul AŞM. Ştiinţe medicale. 2005, Nr 2, p. 73-86.
12. Prisacari V., Tabac V. Aspecte social - economice ale osteitei posttraumatice.
13. Зуева Л.П. Хирургические стационары. В кн. Справочник госпитального эпидемиолога.
М., 1999, с. 62-67.
14. Основы инфекционного контроля. Практическое руководство /Американский
международный союз здравоохранения. 2-е изд. М., 2003, 478 с.
15. Яфаев Р.Х., Зуева Л.П. Эпидемиология внутрибольничных инфекций. Л., Медицина,
1989, 168 с.
6.2. Particularităţi de organizare a controlului infecţiilor
în secţiile de obstetrică şi ginecologie
Principiile regionaliării asistenţei obstetricale în Republica Moldova
Sistemul de asistenţă medicală perinatală funcţionează ca un sistem regionalizat şi prevede acordarea
serviciilor medicale în funcţie de termenul de gestaţie, starea gravidei/parturientei şi nou-născutului
şi cuprinde următoarele niveluri:
- nivelul I: asigură asistenţa femeilor cu risc mic în sarcina şi naştere fiziologică la termen (38-41
săptămîni), îngrijirea nou-născuţilor cu masa la naştere 2500 g şi mai mult. La acest nivel se prevede o
sală de naştere pentru naşteri fiziologice;
- nivelul 2: asigură asistenţa medicală femeilor cu risc moderat în sarcină şi naştere la termene
gestaţionale de 32-37 săptămîni, îngrijirea nou-născuţilor cu greutatea 2000-2500 g. La acest nivel se
prevăd secţii de primire a naşterilor, secţie de patologie a gravidelor, secţia de terapie intensivă şi îngrijire
a nou-născuţilor cu greutatea corpului de la 2000 g, etc
194 Ediţia I