ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - CNSP

GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALE
Evaluarea calităţii terapiei antibacteriene
Calitatea antibioticoterapiei/profilaxiei este evaluată prin intermediul studierii minuţioase a documentelor
medicale sau prin petrecerea controlului de audit. Auditul terapiei antibacteriene este definit
ca o analiză multilaterală a calităţii terapiei/profilaxiei medicamentoase, prescrise pentru un caz clinic
concret, şi include răspunsurile la următoarele întrebări:
• Există indicaţii pentru terapia/profilaxia antibacteriană?
• Este adecvată selecţia antibioticului?
• Sunt luate în consideraţie preparatele de alternativă? Luând în vedere:
• eficacitatea (sensibilitatea, activitatea antimicrobiană);
• toxicitatea, reacţiile alergice;
• spectrul de acţiune;
• sinecostul.
• Este adecvată durata tratamentului? (prea îndelungat, prea scurt)
• Caracteristicile farmacocinetice adecvate ale preparatului? (doza, frecvenţa, căile de administrare)
• Termenii adecvaţi de prescriere a antibioticelor
• prea timpurii (până la colectarea materialului pentru examenul bacteriologic)
• întârziat (de exemplu, profilaxia postoperatorie)
• rezultatele tratamentului
Auditul este efectuat de comisia pentru prevenirea infecţiilor nosocomiale şi antibioticorezistenţei
instituţiei medicale sau epidemiologul de spital, iar în cazurile complicate – de către Comitetul republican
de supraveghere şi control a infecţiilor nosocomiale.
Însuşi procesul de evaluare poate servi drept măsură educaţională. Totodată, rezultatele auditului
pot servi ca bază pentru măsurile ulterioare de optimizare a administrării preparatelor antibacteriene.
Utilizarea calitativă a chimiopreparatelor antibacteriene constă, în esenţă, într-o practică clinică
bazată pe date obiective în prescrierea raţională a resurselor disponibile şi în eforturi maxime de
prevenire sau control a antibioticorezistenţei. Majoritatea criteriilor de calitate a tratamentului sunt
determinate de eficacitatea clinică şi economică (26).
La ora actuală, multe din principiile existente în administrarea preparatelor antimicrobiene necesită
o reconsiderare critică. Chiar şi cel mai neînsemnat avantaj al administrării antibioticului trebuie confruntat
cu riscul eventual de dezvoltare a rezistenţei şi cheltuielile economice.
Bibliografia
1. Apostolov L., Gaisan N., Chiriac L., Crihak M. Unele aspecte epidemiologice de formare a tulpinilor
polirezistente a florei microbiene în sectorul Cahul. Mater. Congresului V al Igieniştilor, Epidemiologilor şi Microbiologilor
din Republica Moldova. Chişinău, 2003, p. 150-151.
2. Bejenaru V., Găluşca T., Grecu L. Despre respectarea sanitaroepidemiologică în secţiile de profil
chirurgical şi obstetrical a raionului Briceni. Factori de risc în apariţia infecţiilor nosocomiale din unele unităţi
spitaliceşti. Mater. Congresului IV al Igieniştilor, Epidemiologilor şi Microbiologilor din Republica Moldova. Vol.
2A. Chişinău, 1997, p. 201-203.
3. Cotici A., Galeţchi P., Plugaru S. Structura etiologică a infecţiei chirurgicale. Anale ştiinţifice ale USMF
„Nicolae Testemiţanu”, vol. 1. Chişinău, 2003, p.342-346.
4. Diculencu D., Mitreanu G. Rezistenţa la penicilină a tulpinilor de Streptococcus pneumoniae izolate din
infecţii respiratorii. Revista medico-chirurgicală. Iaşi, 2002, Nr 1, p. 61-63.
5. Dimitriu Ş., Teodorovici G. Infecţiile nosocomiale. Boli infecţioase şi epidemiologie. Iaşi, 1986, p. 553-556.
6. Godard I., Vedrinne C., Motin I. La frequence des infections en reanimation polyvalente: une enquete
d’incidence. Agrissologie, 1990, vol. 31 (8 Spec. N), p. 529-531.
7. Ivan A. Antibioticorezistenţa antibacteriană – problemă majoră de sănătate populaţională, mereu
actuală. Revista medico-chirurgicală. Iaşi, 2002, Nr 1, p. 31-32
164 Ediţia I