ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - CNSP

Recommendations

Info

GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALE- K. pneumoniae, 6,8% - S. faecalis, 4,5% - P. mirabilis, 3,8% - S. marcescens, 1,5% - Acinetobacter spp., şi13,1% alte microorganisme.Un alt studiu (27) efectuat în staţionarele de traumatologie pe 138 pacienţi cu osteită posttraumatică,inclusiv 40% osteită nosocomială, a demonstrat elocvent polimorfizmul etiologic al infecţiei de plagă.Din 131 tulpini izolate 36,64% aparţin la S. aureus, 20,68% - la S. epidermidis, 10,69% - la Ps. aeruginosa,8,40% - la E. coli, 7,63% - la P. mirabilis, 3,82% - la P. vulgaris, câte 3,05% la S. pyogenes şi Citrobacter spp.,câte 2,29% - la Enterobacter spp. şi E. faecalis, 1,53% - la alte microorganisme.Şi în SUA în infecţiile chirurgicale septico-purulente predomină stafilococii şi enterobacteriile. Înconformitate cu datele sistemului NNIS (3) (aa. 1990-1996; N=17671) mai frecvent de la pacienţiicu infecţie chirurgicală sunt izolate tulpini de S.aureus (20 %) şi de stafilococi coagulazonegativi (14%), Enterococcus spp. (12 %), E.coli (8 %), P. aeruginosa (8%), Enterobacter spp. (7%), P. mirabilis (3%),K.pneumonie (3%), diverşi streptococi (3%), C. albicans (2%), alte microorganisme grampozitive aerobe(2%), Bacteroides fragilis (2%). Unele izbucniri prin infecţii nosocomiale au fost provocate chiar de microorganismeneobişnuite, cum ar fi Rhizopus oryzae, Clostridium perfringens, Rhodococcus bronchialis,Nocardia farcinica, Legionella pneumophila, Legionella dumoffii şi Pseudomonas multivorans.Aşadar, o particularitate a agenţilor cauzali ai infecţiilor septico-purulente nosocomiale este cămajoritatea din ei aparţin la microorganismele aşa-zise oportuniste, condiţionat patogene, multe din eleaparţinând la saprofiţi.Deoarece majoritatea din aceste specii aparţin la saprofiţi, microorganismele date se deosebesc şiprin rezistenţă înaltă la mediul extern. Totodată ele uşor achiziţionează rezistenţă faţă de antibioticeleutilizate în condiţii de spital. Anume rezistenţa înaltă la mediul extern şi polirezistenţa la chimiopreparateconduce la formarea tulpinilor spitaliceşti, care circulă uşor în mediul spitalicesc, chiar şi subpresiunea chimioteropicelor şi dezinfectanţilor.În mod normal, majoritatea din aceste specii de microorganisme, saprofite fiind, nu provoacăîmbolnăvirea. Totodată, în deosebite circumstanţe, în special în populaţia de pacienţi cu rezistenţă a organismuluiscăzută, ele pot deveni deosebit de agresive şi contagioase, punând în pericol viaţa bolnavilor.Patogeneza infecţiei chirurgicaleInfecţia (starea infecţioasă) este rezultatul interacţiunii între macroorganismul gazdă şi a microorganismuluila pătrunderea ultimului în macroorganism, şi este în funcţie directă de nivelul de contaminarea plăgii şi imunodificienţa organismului.Conform Cruse P.J. (1992) riscul de dezvoltare a infecţiei postchirurgicale poate fi conceptualizatprin următoarea funcţie:Doza microbiană de contaminareRezistenţa organismului pacientului= Riscul dezvoltării infecţiei chirurgicaleAşadar, riscul de dezvoltare a infecţiei chirurgicale este direct proporţional cu doza microbiană decontaminare şi imunodificienţa organismului.Experimental şi clinic s-a constatat, că pentru dezvoltarea procesului infecţios în plagă este necesarca numărul total de microorganisme într-un gram de ţesut întrece 10 5 -10 6 celule microbiene.Ca confirmare ţinem să prezentăm rezultatele unui studiu internaţional, efectuat sub egida OMS-luiîn 42 instituţii sanitare din 14 ţări, care a constatat următorii indici ai infecţiilor postoperatorii: 13% -după operaţii curate, 16% - după operaţii condiţionat curate, 29% - după operaţii contaminate (11, 35).Experimental, pe animale de laborator, s-a constatat că pragul dozei de contaminare pentru provocareainfecţiei chirurgicale este de 10 2 -10 5 celule bacteriene la un gram de ţesut (35), şi este în funcţiedirectă de imunodificienţa organismului.Cercetările noastre, efectuate în laboratorul Infecţii Intraspitaliceşti (22), confirmă acest fenomen.Un studiu imunologic efectuat pe pacienţi cu maladie ulceroasă a stomacului şi colecistită calculoasă,cu 1-2 zile înainte de intervenţia chirurgicală, a constatat schimbări esenţiale în conţinutul imunoglobulinelorserului. Diminuarea nivelului IgM a fost înregistrat la 58,5% - 64,0% din bolnavi; IgG - la 39,6%-44,0% şi52 Ediţia I
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALEIgA - la 32,0% - 42,9% din pacienţi (P>0,05). Numărul de fagocite active la aceşti bolnavi a fost de 2 ori maiscăzut, faţa de normă (58,5±3,0%) şi constituie 29,6±1,4%.Totodată, printre bolnavii, la care mai apoi, în perioada postoperatorie, s-au observat complicaţii septico-purulente,au fost depistate de 2 ori mai multe persoane (56,0%) cu conţinut scăzut de celule active înperioada preoperatorie, în comparaţie cu bolnavii fără complicaţii postoperatorii (27,9%) (P<0,05).S-au observat schimbări esenţiale şi în starea sistemului –T de imunitate la bolnavii cu maladie ulceroasăa stomacului şi colecistită calculoasă, care se caracterizează prin scăderea concomitentă a limfocitelorgenerale şi a celulelor - T. Totodată, s-a constatat că aceste deviaţii imunologice preoperatorii se înregistreazăîn 85,7% din cazuri la bolnavii cu complicaţii septico-purulente postoperatorii, iar, la bolnavii fără complicaţii-numai în 59,4% (P<0,005). În ambele grupuri, nivelul cantitativ al celulelor T-totale este mai mic, în comparaţiecu cel normal (61,65±1,43%) şi constituie, la pacienţii cu ulcer gastric, corespunzător, 45,5±2,2% şi46,2±3,3%, iar, la bolnavii cu colecistită calculoasă - 36,2±3,7% şi 41,2±l,0%; (P<0,001).Analiza epidemiologică a incidenţei prin ISPN la bolnavii cu maladie ulceroasă şi colecistită calculoasă aconfirmat faptul că, preponderent, complicaţiile pot apărea pe fondul micşorării numărului neutrofilelor cu capacitatefagocitară şi limfocitelor -T totale în perioada preoperatorie, însoţite de leucocitoză şi limfopenie.Totodată, stresul şi trauma operatorie, hemoragia şi narcoza în timpul intervenţiei chirurgicale, cât şi,în mare măsură, tratamentul cu corticosteroizi, citostatici şi imunodepresanţi, terapia cu raze, dar şi patologiaconcomitentă (diabetul zaharat, hipoavitaminoza, caheşia, hipoproteinemia etc), diminuează şi maimult funcţia de protecţie a organismului.Anume în aceste condiţii microorganismele oportune devin agresive, creând stări infecţioase, deseorideosebit de complicate, cum ar fi osteomielita, peritonita, septicemia, pneumoniile grave etc.Riscul de dezvoltare a infecţiei ţine şi de virulenţa şi antibioticorezistenţa microorganismelor, dimensiunilede afectare a ţesutului, antibioticoprofilactica raţională.Perioada de incubaţie mai frecvent constituie de la 3-5 zile până la 30 zile, însă în cazurile cu implantarea corpurilor străine, durata perioadei de incubaţie poate atinge şi un an de zile.Totodată OMS-ul prevede perioada de incubaţie începând cu 48 ore de aflare a pacientului înstaţionar dacă sunt dovezi de contaminare a infecţiei în condiţiile staţionarului.Molipsirea are loc sau în timpul operaţiei sau după operaţie, ca regulă, în perioada de închidere arănii în condiţii de îngrijire a pacientului.Este primit, că apariţia infecţiei chirurgicale în primele 7-15 zile după intervenţia chirurgicală esterezultatul contaminării în timpul operaţiei, iar în cazurile cu o durată a perioadei de incubaţie mai mare– în rezultatul contaminării după intervenţia chirurgicală în condiţii de deservire a pacientului.Conform Ерюхин И.Х. (1998) complicaţiile septico-purulente postchirurgicale apar mai frecvent înprimele 5-7 zile după intervenţia chirurgicală.În rezultatul unui studiu retrospectiv (19) a cazurilor de infecţii septico-purulente nosocomialeînregistrate în mun. Chişinău pe parcursul anilor 1996-2002 (N = 1301) privitor la timpul de apariţie ainfecţiei s-a constatat, că mai frecvent acestea apar în primele 9 zile din momentul intervenţiei chirurgicale(59,24%), inclusiv în primele 3 zile – 13,14%, în a 4-5-a zi – 14,30%, 6-7-a zi – 17,21% şi în a 8-9-azi – 14,06%.Totodată, această perioadă relatează dezvoltarea infecţiei în plăgile chirurgicale superficiale, careconform studiului nostru ocupă primul loc în topul formelor nosologice a ISPN. Apariţia infecţiei septico-purulentăîn primele 9 zile după intervenţia chirurgicală demonstrează şi faptul că contaminareaplăgii a avut loc mai probabil în timpul intervenţiei chirurgicale.Cota parte a infecţiilor chirurgicale apărute în a 10-a zi şi mai târziu constituie 40,76%. Aceastăperioadă de timp relatează posibilitatea apariţiei complicaţiilor septico-purulente preponderent înplăgile chirurgicale profunde, care clinic se manifestă tardiv, iar depistarea lor precoce este mai dificilăîn comparaţie cu posibilitatea de depistare timpurie a complicaţiilor în plăgile superficiale. Totodatăapariţia afecţiunilor inflamatorii în stadii mai târzii atestă şi faptul contaminării plăgii după intervenţiachirurgicală, în condiţii de îngrijire postoperatorie a pacientului.De menţionat, că intervalul de timp între operaţie şi apariţia infecţiei nu întotdeauna permite de adetermina momentul contaminării (35).Ediţia I53
Page 1:
GHIDDE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROLÎN
Page 4 and 5: CZU 616.9-022G 49Ghidul de supraveg
Page 6 and 7: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
Page 25: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
Page 104 and 105:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
Page 124 and 125:
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
Page 130 and 131:
Page 132 and 133:
Page 134 and 135:
Page 136 and 137:
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189:
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 196 and 197:
Page 198 and 199:
Page 200 and 201:
Page 202 and 203:
Page 204 and 205:
Page 206 and 207:
Page 208 and 209:
Page 210 and 211:
Page 212 and 213:
Page 214 and 215:
Page 216 and 217:
Page 218 and 219:
Page 220 and 221:
Page 222 and 223:
Page 224 and 225:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Page 245 and 246:
Page 247 and 248:
Page 249 and 250:
Page 252:
Proiectul USAID „Prevenirea HIV/S
show all

ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - CNSP

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?