ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - CNSP
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALE
În primele 2-24 ore şi nu mai tîrziu de 74 ore lucrătorului medical accidentat se îndreaptă la
DDVR pentru consiliere, aprecierea statusului HIV în caz dacă aceasta nu sa efectuat la locul de trai,
determinarea necesităţii iniţierii terapiei ARV profilactice, anexa 4 „Formular de consimţămînt informat
privind testarea la HIV şi utilizarea rezultatelor lor”.
Totodată se apreciază statutul HIV al pacientului — sursa potenţială de infecţie pentru lucrătorul
medical accidentat. Sursa este considerată negativă, dacă datele de laborator conţin următoarea informaţie:
test ELISA pentru anticorpi anti-HIV negativ, PCR pentru HIV negativ, testarea Ag P24 negativ, şi nu există
nici o manifestare clinică sugestivă pentru o infecţie oportunistă. O sursă este considerată infectată cu
HIV (HIV pozitivă), dacă testele de laborator sunt pozitive sau dacă medicul clinician consideră posibil
diagnosticul SIDA. Aşadar sursa potenţială se poate afla în mai multe situaţii:
• să fie cunoscută ca infectată cu HIV înainte de accident;
• testul ELISA pentru HIV este pozitiv, deci este potenţial infectată;
• testul ELISA pentra HIV este negativ, dar există posibilitatea de a fi recent expusă riscului de infecţie;
• să refuze testarea la HIV;
• sursa nu este cunoscută.
Lucrătorul medical accidentat se înlătură de la donare de sînge, activitatea chirurgicală, efectuarea
manoperelor şi procedurilor legate cu riscul potenţial de infectare a pacienţilor. Acestui lucrător i se
propune angajarea temporară in altă funcţie, sprijinul psihologic, recomandări privind comportamentul
în familie, relaţiile sexuale. Lucrătorul medical accidentat se află sub supraveghere timp de 3 luni după
accident în scopul depistării precoce a semnelor infecţiei HIV acute (febră, erupţii cutanate, faringită,
limfadenopatie, sindrom mononucleozic), semnelor precoce ale altor maladii infecţioase şi parazitare
transmisibile prin sânge, conform fişei nr. 1. Expedierea în laboratorul de diagnosticare şi referinţă SIDA al
CNŞPMP a probelor de sânge recoltate de la lucrătorul medical accidentat peste 1, 3, 6, 12 luni după
expunerea accidentală în scopul controlului de laborator la marcherii HIV, testarea la marcherii hepatitelor
virale B, C şi sifilis. Este necesar de verificat respectarea regimului de administrare a preparatelor
ARV de către persoana accidentată al dozelor şi termenului terapiei ARV accidentale.
În cazul seroconversiei şi confirmării faptului de infectare cu virusul imunodeficitar uman a lucrătorului
medical accidentat se prezintă documentaţia necesară pentru argumentarea confirmării bolii profesionale
în caz de pierdere a capacităţii de muncă în rezultatul expunerii accidentale în timpul îndeplinirii
obligaţiunilor de serviciu.
Indicaţii pentru profilaxia post-contact (PPC)
1. Lezarea pielii cu un ac sau obiect ascuţit (înţepătura cu un ac bont sau tăios, tăietură cu ciob de sticlă,
instrumentarul chirurgical) contaminat cu sânge, lichid cu amestec vizibil de sânge sau alt material
potenţial contaminat.
2. Rana muşcată, dacă muşcătura este produsă de o persoană infectată cu HIV cu o sursă vizibilă de
hemoragie în cavitatea bucală.
3. Nimerirea sângelui, lichidului cu amestec vizibil de sânge sau a altui material potenţial infectat pe
mucoase (cavitatea bucală, nazală, ochi).
4. Nimerirea sângelui, lichidului cu amestec vizibil de sânge, sau altui material potenţial infectat pe
pielea lezată (dermatită, zone de hiperkeratoză, eroziuni, rană deschisă etc.).
Acţiunile in caz de contact profesional
1. Estimarea riscului de infectare cu HIV, VHB, VHC în caz de contact (de luat în consideraţie tipul
lichidului biologic şi intensitatea contactului).
2. De examinat la HIV şi markerii HVB şi HVC pacientul, cu lichidele biologice ale căruia a
contactat lucrătorul medical. Examinarea unor astfel de persoane se face doar după obţinerea
consimţământului lor. Ea trebuie să includă consilierea şi, la necesitate, îndreptarea pentra acordarea
asistenţei medicale. Confidenţialitatea este obligatorie.
Ediţia I
183