ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - CNSP

GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALE
nu prezintă activitate tuberculocidă sau sporicidă; manifestă o activitate slabă faţă de virusurile hidrofilice.
Acţiunea virulicidă poate fi realizată de concentraţii mai mari de 1 %. Activitatea bactericidă
este mai înaltă faţă de microorganismele grampozitive, în comparaţie cu cele gramnegative. Activitatea
bactericidă creşte odată cu ridicarea temperaturii (până la 35º C) şi este mai pronunţată în mediu alcalin.
Substanţele organice reduc activitatea bactericidă a CCA.
Clorhexidina
Clorhexidina face parte din clasa biguanidelor şi se prezintă sub formă de săruri. Cele mai folosite
săruri de clorhexidină sunt acetatul de clorhexidină sau gluconatul de clorhexidină. Este recomandată în
antisepsie şi în dezinfecţie, dar este folosită în special pentru dezinfecţia igienică şi chirurgicală a mâinilor,
deoarece prezintă o activitate reziduală după aplicare. Se foloseşte şi pentru dezinfecţia preoperatorie a
pielii. Dezinfectantele pe bază de clorhexidină manifestă activitate bactericidă, fungicidă şi virulicidă (virusurile
lipofilice). Clorhexidina nu manifestă activitate tuberculocidă şi sporicidă. Activitatea bactericidă
este mai înaltă faţă de microorganismele grampozitive, decât faţă de cele gramnegaiive.
Clorhexidina manifestă acţiune bactericidă maximă la un pH neutru sau slab alcalin. Activitatea clorhexidinei
se reduce în prezenţa materiilor organice. Este incompatibilă cu compuşii anionici organici
(săpunuri şi detergenţi sintetici tensioactivi) şi anorganici (clorură, sulfat, carbonat, nitrat, etc.).
Sărurile de clorhexidină sunt moderat solubile şi se recomandă a fi folosite sub formă de soluţii
apoase sau alcoolice (70% etanol sau isopropanol), sau în combinaţie cu cetrimide. Deoarece soluţiile
preparate pe apă de robinet prezintă riscul unei contaminări, în special cu Ps. aeruginosa, cât şi riscul
formării unor săruri insolubile inactive, se preferă prepararea soluţiilor apoase de clorhexidină pe apă
distilată sterilă, sau alcooli. Gluconatul de clorhexidină în concentraţie de 0,5% în soluţie alcoolică (70%)
se foloseşte pentru dezinfectarea preoperatorie a pielii, iar în concentraţie de 0,05% în soluţie apoasă
se foloseşte pentru prelucrarea rănilor.
Hexachlorophene
Acest compus este foarte activ împotriva microorganismelor gram pozitive şi mai puţin eficient
împotriva celor gram negative. Este relativ insolubil în apă şi poate fi incorporat în săpun sau în soluţii de
detergent, fără a-şi pierde activitatea. Are efect rezidual pe piele. Soluţiile sunt predispuse la contaminare
cu bacterii gram negative, dacă nu se includ în formulă substanţe conservante. Emulsiile, sau alte preparate
cu clorhexidină, când sunt folosite repetat şi pe porţiuni mari de suprafaţă a corpului în special la
copii, pot produce concentraţii sanguine neurotoxice. Deşi este eficient, acest produs este folosit rar în
spitale, ca regulă pentru dezinfectarea pielii, şi poate fi utilizat doar cu aviz medical. Poate fi folosit pentru
spălarea mâinilor în cazul epidemiilor cu stafilococ, sau pentru dezinfectarea chirurgicală a mâinilor.
Alcoolii
Din alcooli mai frecvent se utilizează în dezinfecţie şi antisepsie alcoolul etilic. Nu se practică utilizarea
lor în stare pură, ci în soluţie apoasă. Apa este necesară pentru ca alcoolul să poată fi absorbit
de suprafaţa celulei microbiene, iar alcoolul pur, sau concentraţiile foarte înalte de alcool, conduc la
fenomene de coagulare la nivelul celulei, formând astfel o barieră de protecţie.
Concentraţiile optime, cu efect biocid, sunt cele de 70-80% pentru alcoolul etilic. Alcoolii manifestă
activitate bactericidă, tuberculocidă, fungicidă, virulicidă. Activitatea antivirală este variabilă, iar la virusurile
fără înveliş, de exemplu virusul polio, apare o tendinţă de rezistenţă, mai ales la izopropanol.
Nu au activitate sporicidă. Ca dezinfectant, se utilizează pentru dezinfecţia suprafeţelor, instrumentelor,
cum ar fi termometrele orale şi rectale, stetoscoapele, laringoscoapele, iar în combinaţie cu alte
substanţe active, alcoolul etilic poate fi folosit la decontaminarea instrumentarului chirurgical. Dacă
obiectele sunt contaminate cu sânge sau secreţii, se recomandă o curăţare prealabilă. Ca antiseptice
alcoolii pot fi utilizaţi pentru decontaminarea pielii (mâinilor), înainte de efectuarea injecţiilor (alcool
etilic 70%), sau în combinaţie cu clorhexidina, povidone-iodine, triclosan. În aceste cazuri are o
acţiune reziduală pe piele. Au o putere de curăţare crescută, sunt buni solvenţi şi se evaporă rapid
lăsând echipamentul uscat. Dezavantajele la utilizarea alcoolilor puterea scăzută de penetrare, lipsa
activităţii sporicide, inflamabilitatea, incompatibilitatea cu anumite lentile ale endoscoapelor, tendinţa
de a distruge şi a decolora cauciucul şi anumite materiale plastice, mai cu seamă după folosirea lor
prelungită şi repetată.
Ediţia I
93