GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALEEste important de reţinut faptul că după cicatrizarea plăgii pătrunderea microorganismelor în organismprin locul inciziei este foarte dificilă. Aşadar, contaminarea în perioada postoperatorie are loc caregulă până la închiderea plăgii.Un risc deosebit de contaminare prezintă plăgile chirurgicale, care sunt deschise, din diferite motive,repetat, sau în rezultatul „reviziei” plăgii – procedeu frecvent practicat în chirurgie, în special laevacuarea lichidului acumulat. Ca poartă de pătrundere a agenţilor cauzali pot servi şi diverse sistemede drenare a rănii, în special deschisă, sau în timpul pansamentului (fistulele “de fir“).Factorii de riscPe lângă factorii patogenici, factorii de risc deasemenea influenţează efectul dezvoltării infecţiilornosocomiale.Conform OMS-lui factorii contemporani care conduc la sporirea morbidităţii prin IN la general sunt:creşterea gradului de imunodificienţă a populaţiei umane, majorarea diversităţii procedurilor medicaleşi a tehnologiei invazive, care conduc la crearea căilor de transmitere şi inoculare a infecţiei, creştereapopulaţiei de microorganisme rezistente la antibiotice, controlul insuficient în combaterea IN (OMS).Conform unui studiu efectuat în SUA (35) factorii care se asociază cu riscul de dezvoltare a infecţieichirurgicale sunt următorii:Factori asociaţi cu pacientul• Vârsta• Alimentarea• Diabetul• Fumatul• Obezitatea• Infecţiile concomitente de altă localizare• Colonizarea cu microorganisme• Imunodepresia semnificativă, pronunţată• Durata spitalizării preoperatorii• OperaţiaFactorii asociaţi cu practica chirurgicală• Tehnica chirurgului• Insuficienţa hemostazei• Obliteraţia insuficientă a spaţiului mort• Traumatizarea excesivă a ţesutului• Calitatea prelucrării mâinilor chirurgului• Hipoxia intraoperaţională• Hipotermia intraoperaţională• Bărbieritul înainte de operaţie• Pregătirea câmpului de operaţie• Durata operaţiei• Ventilarea sălii de operaţie• Sterilizarea neadecvată a instrumentarului• Prezenţa corpurilor străine în zona intervenţiei chirurgicale• Drenajurile chirurgicale• Gradul de contaminare a plăgii54 Ediţia I
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALERiscul de contaminare şi specificul patologiei nosocomiale sunt în funcţie de factorii de risc specificiprofilului instituţiei medicale.S-a constatat, că în structura infecţiilor nosocomiale din secţiile de reanimare şi terapie intensivăo rată mai semnificativă o constituie pneumoniile, asociate cu ventilarea artificială a plămânilor (A.В.Выгоняйлов и дp., 2003; V. Prisacari, E. Roic, 2008).În staţionarele hematologice IN sunt reprezentate prin septicemii, asociate mai frecvent cu cateterismulvaselor sangvine şi puncţia osteomedulară.Un studiu epidemiologic aprofundat (19) a stabilit ca incidenţa prin INSP este în funcţie directă demai mulţi factori de risc, imunodificienţa organismului, vârsta înaintată a pacientului (60 ani şi mai sus),diagnosticul de bază, prezenţa patologiilor concomitente, modul de internare (urgent), frecvenţa pansamentelor,durata interevenţiei chirurgicale şi de aflare a pacienţilor în staţionar, timpul de efectuarea operaţiei (orele 8.00-18.00), localizarea anatomo-topografică a traumei, tipul traumei. De exemplu,s-a constatat, că incidenţa complicaţiilor septico-purulente postoperatorii a fost mai bine de 3 ori maiînaltă la pacienţii cu patologii concomitente (obezitate, afecţiuni ale ficatului, afecţiuni gastroduodenale)în comparaţie cu pacienţii fără patologii concomitente (20,29±2,82% şi 6,190,64%, respectiv). Risculcontaminării ISPN este de 4 ori mai mare la pacienţii internaţi în mod de urgenţă în comparaţie cupacienţii internaţi în mod planificat (16,78±2,18% şi 4,01±0,65%, respectiv). Durata medie a intervenţieichirurgicale a constituit în secţiile de chirurgie generală: în cazul pacienţilor fără complicaţii postchirurgicale– 2,05 ore, iar la cei cu complicaţii septico-purulente – 2,80 ore. În funcţie de diagnostic durataintervenţiei chirurgicale a constituit: în cazul pacienţilor operaţi pe motiv de hernie – 1,45 şi, respectiv,2,25 ore, apendicită – 1,36 şi 1,64 ore, colecistită 1,50 şi 2,23 ore, ulcer gastric – 2,07 şi 3,00 ore, ocluzieintestinală – 2,09 şi 4,20 ore, pancreatită -1,58 şi 2,08 ore, echinococoză – 2,09 şi 2,2 ore; în secţiiletraumatologice durata intervenţiei chirurgicale la pacienţii fără complicaţii a fost de 1,13 ore, iar la ceicu complicaţii septico-purulente – 1,52 ore, inclusiv: cu fractura humerusului – 1,0 şi 2,45 ore, cu fracturagambei – 1,22 şi 1,39 ore, pseudoartroză – 1,31 şi 1,5 ore, traumatism asociat – 1,13 şi 2,05 ore,respectiv.Durata aflării pacienţilor în staţionarele menţionate constituie în medie 14,85 zile la cei fărăcomplicaţii postoperatorii şi 24,45 zile la cei cu complicaţii postoperatorii septico-purulente, inclusiv11,36 şi 25,43 zile în secţiile de chirurgie abdominală şi 12,33 şi 23,47 zile în secţia traume asociate.S-a mai constatat că la efectuarea pansamentelor zilnic infecţia postchirurgicală s-a dezvoltat la6,05±0,81% din pacienţi la efectuarea pansamentelor peste o zi – la 8,23±1,20%, iar la efectuareapansamentelor peste două zile – infecţia chirurgicală septico-purulentă s-a dezvoltat la 26,32±3,74%din pacienţi.Semnificaţia timpului efectuării operaţiei în declanşarea complicaţiilor septico-purulente este contradictorie.Conform datelor (29) indicele de infectare a plăgii postoperatorii creşte progresiv în raportcu devierea timpului de operaţie, de la 7.30 până la 24.00, şi este determinat de operaţiile urgenteşi nesterile. Alţi autori (2) menţionează creşterea indecelui de infectare a plăgii postoperatorii dupăoperaţiile efectuate noaptea, între orele 24.00 şi 8.00.Potrivit datelor noastre (23), (N=1606), riscul de dezvoltare a infecţiei chirurgicale (ISPN) estemai mare după operaţiile efectuate până (8.00-12.00) şi după masă (12.00-18.00), indicele de frecvenţăconstituind 8,08±0,92% şi, respectiv, 8,46±1,09%. La pacienţii operaţi între orele 18.00 şi 24.00 indicelede frecvenţă a INSP a constituit 3,94±2,23%. La pacienţii operaţi noaptea (între orele 24.00 şi 8.00)complicaţii postoperatorii septico-purulente n-au fost observate.Bibliografie1. Bejenaru A., Chiseliov A. Optimizarea sistemului de supraveghere epidemiologică la infecţiileseptico-purulente. Optimizarea supravegherii epidemiologice la nivel de teritoriu rural. Edineţ, 2000, p.268-276.2. Castle M.A. Hospital Infection Control: Principles and Practice. New-Yorc, 1987, p. 256-265.3. Centers for Disease Control and Prevention. National Nosocomial Infections SurveillanceEdiţia I55
Change language