ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - CNSP
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALE
Director pentru rezistenţa Antimicrobiană, iar în 1998, a luat naştere, sub egida Comunităţii Europene,
Sistemul European de Supraveghere a Rezistenţei la Antibiotice. Se urmăreşte, astfel, promovarea unui
cadru unitar necesar pentru cunoaşterea situaţiei şi realizarea unor modalităţi concrete de apreciere a
indicatorilor epidemiologici (7).
Supravegherea şi controlul antibioticorezistenţei bacteriene se desfăşoară pe baza unor programe
care diferă de la o ţară la alta, în funcţie de obiectivele şi metodele utilizate, dar acestea trebuie să se
afle în acord cu Sistemul European de Supraveghere sau cu normele elaborate de Comitetul Director
pentru rezistenţa antimicrobiană a OMS.
În Republica Moldova crearea unui sistem unic de epidemiosupraveghere şi control a
antibioticorezistenţei este numai în desfăşurare. Asemenea cercetări se efectuează în Laboratorul ştiinţific
„Infecţii intraspitaliceşti” pe lângă catedra Epidemiologie a USMF „Nicolae Testemiţanu” şi în CNŞPMP.
Sarcina de bază a sistemului naţional de monitorizare este asigurarea medicului curant cu informaţie
validă şi completă despre spectrul microorganismelor izolate în staţionar de la pacient, spectrul şi
gradul de antibioticorezistenţă.
Strategia controlului utilizării preparatelor antimicrobiene
1. Sporirea interesului administratiei instituţiilor medicale, epidemiologilor de spital, microbiologilor,
personalului farmaciilor, medicilor ce prescriu antibiotice privitor la achiziţionarea şi administrarea
raţională a antibioticelor.
2. Achiziţionarea şi utilizarea antibioticelor în funcţie de sensibilitatea microorganismelor ce circulă în
teritoriul instituţiei concrete.
3. Administrarea antibioticelor în corespundere cu antibioticograma agentului patogen izolat.
4. Unificarea metodelor microbiologice de cercetare în republică.
5. Limitarea şi schimbarea raţională a setului de antibiotice utilizate. Elaborarea formularelor speciale,
regulilor de prescriere şi eliberare a preparatelor din farmacia spitalului.
6. Instruirea personalului medical.
Principiile terapiei antibacteriene
Principii microbiologice
• Stabilirea agentului cauzal şi aprecierea sensibilităţii la antibiotice;
• Diagnosticul infecţiilor secundare şi aprecierea sensibilităţii germenelor la antibiotice;
• Respectarea standardelor calităţii metodelor microbiologice de determinare a sensibilităţii la antibiotice;
• Observarea transformării microorganismelor în rezistente faţă de preparatele antibacteriene.
Principii clinice
• Evaluarea stării generale şi imunodificienţei pacientului;
• Înainte de a începe terapia cu antibiotice este necesar de a colecta material clinic pentru investigaţii
bacteriologice;
• Utilizarea rezultatelor bacteriologice în diagnosticul şi tratamentul infecţiei;
• Cu excepţia pacienţilor cu imunosupresie, febra, fără alte simptome de infecţie, nu este indicaţie
pentru administrarea antibioticelor.
• Terapia cu antibiotice nu trebuie să fie de lungă durată. În cele mai multe cazuri ea poate fi sistată
deja peste 3 zile după normalizarea temperaturii.
• Cauzele antibioticoterapiei neefective timp de 2-3 zile de tratament pot fi:
a) rezistenţa agentului cauzal la antibiotic;
b) concentraţia insuficientă a antibioticului în focarul infecţiei;
c) diferenţa între rezultatele sensibilităţii microorganismelor la antibiotice „in vitro” şi „in vivo”;
d) alte pricini (infecţie virotică etc.).
Ediţia I
161