ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - CNSP
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALE
Infecţiile chirurgicale de incizie se împart în două categorii, cele de suprafaţă, când în procesul inflamator
sunt implicate numai învelişurile cutanate şi ţesuturile subcutanate, şi infecţiile profunde, când
în proces sunt implicate ţesuturile mai profunde.
Infecţia chirurgicală a organelor sau a cavităţilor implică oricare parte anatomică a organismului
(organ sau cavitate), cu excepţia învelişurilor sau pereţilor organismului în regiunea inciziei, care au fost
deschise sau au fost supuse manipulaţiei în procesul de operaţie (35).
Definiţii de caz în infecţiile chirurgicale*
Infecţia chirurgicală de plagă superficială
Infecţia apare nu mai târziu de 30 de zile după operaţie şi atrage în proces numai învelişul cutanat şi
ţesutul subcutanat în regiunea inciziei. La pacienţi se înscriu cel puţin una din următoarele:
1. Secreţii purulente din incizie, sau dren suprafaţial cu confirmare de laborator, sau fără asemenea
confirmare.
2. Izolarea microorganismelor din lichid sau ţesut, prelevate prin metode aseptice din zona plăgii de
suprafaţă.
3. Manifestă cel puţin unul din următoarele semne sau simptome ale infecţiei: durere sau senzaţie
dureroasă (dolor), tumofiere limitată (tumor), hiperemie(color), febră locală sau febră generală
(în cazul când nu este prezentă altă cauză), leucocitoză, accelerarea vitezei de sedimentare a
eritrocitelor, indicarea antibioticelor fără o altă cauză, sau deschiderea deliberată a plăgii de către
chirurg.
4. Diagnosticul infecţiei chirurgicale de plagă superficială este stabilit de medicul chirurg sau de medicul
curant.
Infecţia chirurgicală de plagă profundă
Infecţia apare nu mai târziu de 30 de zile după operaţie în lipsa implantelor, sau nu mai târziu de un
an de zile la prezenţa implantelor (valvulă cardiacă, biotransplante, inimă artificială, proteză de şold) în
locul operaţiei şi sunt toate temeiurile de a socoti, că infecţia este legată de operaţia dată, în infecţie
sunt antrenate şi ţesuturile mai profunde (de exemplu stratul fascial sau cel muscular) în regiunea inciziei,
iar pacientul înscrie cel puţin una din următoarele:
1. Secreţii purulente din adâncimea inciziei, însă nu din organ sau cavitate.
2. Divergenţa spontană a plăgii sau deschiderea deliberată de către chirurg, când pacientul prezintă
cel puţin unul din următoarele semne sau simptome ale infecţiei: febră (>38ºC), durere locală sau
senzaţii dureroase, chiar şi în cazul rezultatelor bacteriologice negative.
3. La examinarea directă, în timpul operaţiei repetate, la examinarea histopatologică sau imagistică este
depistat un abces sau alte semne de infecţie în zona inciziei profunde.
4. Diagnosticul de infecţie chirurgicală profundă este stabilit de chirurg sau medicul curant. Menţiuni:
1. Infecţia în care sunt antrenate cât incizia de suprafaţă, atât şi cea profundă, se înregistrează ca
infecţie chirurgicală profundă. 2. Infecţia organului/cavităţii, care este supusă drenării prin incizie, se
înregistrează ca infecţie chirurgicală profundă.
Infecţia chirurgicală a organului/cavităţii
Infecţia apare nu mai târziu de 30 de zile după operaţie în lipsa implantelor, sau nu mai târziu de un
an la prezenţa implantelor în locul operaţiei, şi sunt toate temeiurile de a socoti că infecţia este legată
de operaţia dată, în infecţie este implicată orice parte a organismului (organ sau cavitate), cu excepţia
zonei de incizie, care a fost deschisă sau supusă manipulaţiilor în timpul operaţiei, şi pacientul înscrie cel
puţin una din următoarele:
___________________
* La baza definiţiilor de caz a infecţiei chirurgicale este folosită definiţia CDC pentru Programul
NNIS SUA (35)
50 Ediţia I