17.11.2021 Views

ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - CNSP

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALE

Infecţiile chirurgicale de incizie se împart în două categorii, cele de suprafaţă, când în procesul inflamator

sunt implicate numai învelişurile cutanate şi ţesuturile subcutanate, şi infecţiile profunde, când

în proces sunt implicate ţesuturile mai profunde.

Infecţia chirurgicală a organelor sau a cavităţilor implică oricare parte anatomică a organismului

(organ sau cavitate), cu excepţia învelişurilor sau pereţilor organismului în regiunea inciziei, care au fost

deschise sau au fost supuse manipulaţiei în procesul de operaţie (35).

Definiţii de caz în infecţiile chirurgicale*

Infecţia chirurgicală de plagă superficială

Infecţia apare nu mai târziu de 30 de zile după operaţie şi atrage în proces numai învelişul cutanat şi

ţesutul subcutanat în regiunea inciziei. La pacienţi se înscriu cel puţin una din următoarele:

1. Secreţii purulente din incizie, sau dren suprafaţial cu confirmare de laborator, sau fără asemenea

confirmare.

2. Izolarea microorganismelor din lichid sau ţesut, prelevate prin metode aseptice din zona plăgii de

suprafaţă.

3. Manifestă cel puţin unul din următoarele semne sau simptome ale infecţiei: durere sau senzaţie

dureroasă (dolor), tumofiere limitată (tumor), hiperemie(color), febră locală sau febră generală

(în cazul când nu este prezentă altă cauză), leucocitoză, accelerarea vitezei de sedimentare a

eritrocitelor, indicarea antibioticelor fără o altă cauză, sau deschiderea deliberată a plăgii de către

chirurg.

4. Diagnosticul infecţiei chirurgicale de plagă superficială este stabilit de medicul chirurg sau de medicul

curant.

Infecţia chirurgicală de plagă profundă

Infecţia apare nu mai târziu de 30 de zile după operaţie în lipsa implantelor, sau nu mai târziu de un

an de zile la prezenţa implantelor (valvulă cardiacă, biotransplante, inimă artificială, proteză de şold) în

locul operaţiei şi sunt toate temeiurile de a socoti, că infecţia este legată de operaţia dată, în infecţie

sunt antrenate şi ţesuturile mai profunde (de exemplu stratul fascial sau cel muscular) în regiunea inciziei,

iar pacientul înscrie cel puţin una din următoarele:

1. Secreţii purulente din adâncimea inciziei, însă nu din organ sau cavitate.

2. Divergenţa spontană a plăgii sau deschiderea deliberată de către chirurg, când pacientul prezintă

cel puţin unul din următoarele semne sau simptome ale infecţiei: febră (>38ºC), durere locală sau

senzaţii dureroase, chiar şi în cazul rezultatelor bacteriologice negative.

3. La examinarea directă, în timpul operaţiei repetate, la examinarea histopatologică sau imagistică este

depistat un abces sau alte semne de infecţie în zona inciziei profunde.

4. Diagnosticul de infecţie chirurgicală profundă este stabilit de chirurg sau medicul curant. Menţiuni:

1. Infecţia în care sunt antrenate cât incizia de suprafaţă, atât şi cea profundă, se înregistrează ca

infecţie chirurgicală profundă. 2. Infecţia organului/cavităţii, care este supusă drenării prin incizie, se

înregistrează ca infecţie chirurgicală profundă.

Infecţia chirurgicală a organului/cavităţii

Infecţia apare nu mai târziu de 30 de zile după operaţie în lipsa implantelor, sau nu mai târziu de un

an la prezenţa implantelor în locul operaţiei, şi sunt toate temeiurile de a socoti că infecţia este legată

de operaţia dată, în infecţie este implicată orice parte a organismului (organ sau cavitate), cu excepţia

zonei de incizie, care a fost deschisă sau supusă manipulaţiilor în timpul operaţiei, şi pacientul înscrie cel

puţin una din următoarele:

___________________

* La baza definiţiilor de caz a infecţiei chirurgicale este folosită definiţia CDC pentru Programul

NNIS SUA (35)

50 Ediţia I

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!