27.05.2013 Views

ULISSE 7-8 - LietoColle

ULISSE 7-8 - LietoColle

ULISSE 7-8 - LietoColle

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Me vole vedé morte a ggende<br />

vole ca nun respire cchiù<br />

pecché u respire mije<br />

daje fastidje o sole<br />

a quiru sole ca tutte chiamene attane<br />

e nessciune ha maje viste<br />

Morte, sette parme sotte a terre<br />

accussì nun rombe re šcatele<br />

a quande aggia credute amice<br />

e a mane sott’o core hanna mise<br />

p'acchiappà re llàcreme<br />

ca sembe vaje strecchianne<br />

Ma ije nun more<br />

pecché só mmale fierre<br />

tenghe tutte arrezzute<br />

a panze, u suanghe, u core<br />

quiru core muorte accise<br />

scazzate sott’o muaglje di juorne<br />

e arredutte cume pedde de ciucce<br />

Si è ciucce<br />

u destine ha vvelute accussì,<br />

nda corse cu a vite è rumuaste ndrete<br />

e u sole nun ha vviste u chiuande suje<br />

ca l’è arrevate acquasande<br />

nda quiru ciele ca nun crede e fesse.<br />

Chiange e ccume chiange u ciucce!<br />

pure ca nge só re mmaregarite<br />

e crésscene u mese d’a Signore<br />

u mese de re rrose,<br />

só sembe fiure de ciucce...<br />

Perciò nessciune sape u delore suje<br />

quanne se sonne a morte<br />

e a vede bbelle cume a na stelle,<br />

cume a na cumete<br />

ma a paure u fotte<br />

e ffacesse aviette juorne dice<br />

pe rresperà angore<br />

e ddà fastidje o sole<br />

(Vuole vedermi morta la gente / vuole che non respiri più / perché il mio respiro / dà fastidio al sole / a<br />

quel sole che tutti chiamano padre / e nessuno ha visto mai // Morta, sette palmi sottoterra / così non<br />

rompo le scatole / a quanti ho creduto amici / e la mano hanno messo sotto il cuore / per raccogliere le<br />

lacrime / che sempre va spargendo // Ma io non muoio / perché sono ribelle / ho tutto arrugginito / la<br />

pancia, il sangue, il cuore / quel cuore morto ucciso / schiacciato sotto il maglio dei giorni / e ridotto<br />

come pelle di ciuccio // Se è ciuccio / il destino ha voluto così / nella corsa con la vita è rimasto indietro /<br />

e il sole non ha visto il suo pianto / che gli è arrivato acquasanta / in quel cielo che non crede ai fessi. //<br />

Piange e come piange il ciuccio! / anche se ci son le margherite / e sbocciano il mese della Signora / il<br />

mese delle rose / sono sempre fiori di ciuccio… // Perciò nessuno conosce il suo dolore / quando sogna la<br />

morte / e la vede bella come una stella / come una cometa / ma la paura lo fiacca / e facesse presto<br />

giorno dice / per respirare ancora / e dar fastidio al sole)<br />

Puozze Arrabbià La Vallisa 1999<br />

È l’arje ca spezzanne re jurnuate<br />

dice o core respire e vvatte chiane<br />

senze c’aspiette o mbuoste quacchedune<br />

ca t’ha rarate u féchete perbene<br />

È l’arje ca se ngenócchje a tutte quande<br />

pegliànnese u respire vocche a vocche<br />

nessciune a paghe e chi ne téne assaje<br />

216

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!