ULISSE 7-8 - LietoColle
ULISSE 7-8 - LietoColle
ULISSE 7-8 - LietoColle
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Me vole vedé morte a ggende<br />
vole ca nun respire cchiù<br />
pecché u respire mije<br />
daje fastidje o sole<br />
a quiru sole ca tutte chiamene attane<br />
e nessciune ha maje viste<br />
Morte, sette parme sotte a terre<br />
accussì nun rombe re šcatele<br />
a quande aggia credute amice<br />
e a mane sott’o core hanna mise<br />
p'acchiappà re llàcreme<br />
ca sembe vaje strecchianne<br />
Ma ije nun more<br />
pecché só mmale fierre<br />
tenghe tutte arrezzute<br />
a panze, u suanghe, u core<br />
quiru core muorte accise<br />
scazzate sott’o muaglje di juorne<br />
e arredutte cume pedde de ciucce<br />
Si è ciucce<br />
u destine ha vvelute accussì,<br />
nda corse cu a vite è rumuaste ndrete<br />
e u sole nun ha vviste u chiuande suje<br />
ca l’è arrevate acquasande<br />
nda quiru ciele ca nun crede e fesse.<br />
Chiange e ccume chiange u ciucce!<br />
pure ca nge só re mmaregarite<br />
e crésscene u mese d’a Signore<br />
u mese de re rrose,<br />
só sembe fiure de ciucce...<br />
Perciò nessciune sape u delore suje<br />
quanne se sonne a morte<br />
e a vede bbelle cume a na stelle,<br />
cume a na cumete<br />
ma a paure u fotte<br />
e ffacesse aviette juorne dice<br />
pe rresperà angore<br />
e ddà fastidje o sole<br />
(Vuole vedermi morta la gente / vuole che non respiri più / perché il mio respiro / dà fastidio al sole / a<br />
quel sole che tutti chiamano padre / e nessuno ha visto mai // Morta, sette palmi sottoterra / così non<br />
rompo le scatole / a quanti ho creduto amici / e la mano hanno messo sotto il cuore / per raccogliere le<br />
lacrime / che sempre va spargendo // Ma io non muoio / perché sono ribelle / ho tutto arrugginito / la<br />
pancia, il sangue, il cuore / quel cuore morto ucciso / schiacciato sotto il maglio dei giorni / e ridotto<br />
come pelle di ciuccio // Se è ciuccio / il destino ha voluto così / nella corsa con la vita è rimasto indietro /<br />
e il sole non ha visto il suo pianto / che gli è arrivato acquasanta / in quel cielo che non crede ai fessi. //<br />
Piange e come piange il ciuccio! / anche se ci son le margherite / e sbocciano il mese della Signora / il<br />
mese delle rose / sono sempre fiori di ciuccio… // Perciò nessuno conosce il suo dolore / quando sogna la<br />
morte / e la vede bella come una stella / come una cometa / ma la paura lo fiacca / e facesse presto<br />
giorno dice / per respirare ancora / e dar fastidio al sole)<br />
Puozze Arrabbià La Vallisa 1999<br />
È l’arje ca spezzanne re jurnuate<br />
dice o core respire e vvatte chiane<br />
senze c’aspiette o mbuoste quacchedune<br />
ca t’ha rarate u féchete perbene<br />
È l’arje ca se ngenócchje a tutte quande<br />
pegliànnese u respire vocche a vocche<br />
nessciune a paghe e chi ne téne assaje<br />
216