Recurs la tradiţia satului sau Opinii agrosilvopastorale - Institutul de ...

REZULTATUL UNUI SONDAJ DESPRE FONDUL PASTORAL ROMÂNESC
În oricare domeniu al economiei agricole nu poţi înregistra progrese dacă nu
cunoşti realităţile din teritoriu fără de care nu se poate elabora un program concret şi
aplicabil pentru îndreptarea situaţiei. Mai grav este să refuzi a accepta realitatea
existentă din varii motive, adesea politice. S-au creat şi purtat ani la rând moda
diversiunii pentru derutarea opiniei publice autohtone şi al străinătăţii, uitând că
suntem atent şi permanent monitorizaţi, citiţi, urmăriţi şi înregistraţi, de pe sol, din
spaţiul aerian sau chiar cosmic asupra stării actuale al cultivării terenurilor arabile, al
defrişării pădurilor, al folosirii pajiştilor, al nivelului producţiilor agricole şi altele.
Suntem de peste doi ani în Uniunea Europeană şi nu mai putem continua cu
ignorarea adevărului despre starea mai mult decât jalnică a fondului pastoral, ca parte
integrantă a spaţiului rural, căruia i se acordă în ultimul timp o atenţie deosebită şi
fonduri din ce în ce mai mari, pentru redresare şi dezvoltare durabilă.
În continuare se prezintă un alt mod de a judeca lucrurile bazat pe realităţile
din teren, liber exprimate, fără idei preconcepute şi propuneri de angajament
festiviste.
Cu ocazia lansării „Programului MADR de reabilitare a pajiştilor în perioada
2005-2008” care a avut loc în iunie 2005 la ASAS Bucureşti, am înmânat
reprezentanţilor oficiali din cele 40 DADR judeţene deţinătoare de pajişti un
chestionar cu următoarele cinci întrebări:
1. Care sunt principalele 3 probleme prioritare din domeniul culturii pajiştilor
din judeţul Dvs.?
2. Consideraţi utilă înfiinţarea asociaţiilor de pajişti?
3. Câte asociaţii profesionale din domeniul pajiştilor aveţi constituite în judeţ?
4. Câte întruniri pe probleme de pajişti, organizate de ANCA, CJCA, etc. aţi
avut în 2004?
5. Sunteţi de acord cu declararea “Săptămânii verzi a pajiştilor”ca o
manifestare permanentă în perioada 16-22 aprilie?
La prima întrebare am primit un număr de 120 propuneri prioritare care s-au
încadrat în 25 categorii de probleme mai importante (tabelul).
Pe primele locuri se situează necesitatea unor subvenţii bugetare şi producerea
seminţelor de ierburi perene care însumează o treime din propuneri, urmate de
clarificarea proprietăţii şi administrării pajiştilor (9%), înfiinţarea unor servicii
tehnice şi de deservire (7%), supraînsămânţarea şi reînsămânţarea pajiştilor degradate
(6%) înfiinţarea organizaţiilor de pajişti (6%) şi multe alte probleme de soluţionat.
Interesante sunt şi priorităţile pe zone mari, în care resursele financiare şi
problemele organizatorice ocupă 66% în Ardeal şi numai 40% în Moldova şi alte
aspecte pe care vă las singuri să le judecaţi.
Asupra necesităţii înfiinţării asociaţiilor de pajişti 90% din judeţe au răspuns
afirmativ că sunt oportune şi benefice aceste organisme profesionale. În teritoriu
exista atunci 276 asociaţii ale crescătorilor de animale care au în subsidiar preocupări
de bază furajeră şi legat de aceasta gospodărirea pajiştilor, organizaţii de 30 ori mai
puţine faţă de cele 8577 asociaţii de păşuni care existau în România înainte de 1940!
113