Recurs la tradiţia satului sau Opinii agrosilvopastorale - Institutul de ...

Tabelul 5
Calitatea nutreţurilor şi randamentului în spor ponderal la tineretul ovin şi
taurin de pe pajiştile naturale fertilizate cu doze medii de îngrăşăminte
(Munţii Cindrel – Sibiu)
Nivelul
altitudinal
(m)
1600-1800
1400-1600
1200-1400
1000-1200
800-1000
600- 800
GRADI-
ENŢI
pt. 100 m
Prod.
pajişti
t/ha
SU *)
3,0
3,7
4,4
5,1
5,8
6,5
1800
1200
600
UN **)
ovăz g
la 100 g
SU
86,0
84,5
83,0
81,5
80,0
78,5
+0,75
UN
la 1 ha
pajişte
2550
3100
3650
4200
4650
5100
-255
-225
290
Consum
specific
UN
kg spor
19
17
15
13
11
9
+1
Durată
păşunat
(zile)
85
100
115
130
145
160
-7,5
Spor ponderal
estimat
kg/ha kg/ha
/zi
130 1,6
190 1,9
250 2,2
325
445
565
2,5
3,0
3,5
-30 -0,15
-60 -0,25
Aceste date ştiinţifice riguroase, pun în evidenţă randamentul în spor greutate vie
a pajiştilor pe altitudine în condiţiile utilizării raţionale a lor, cu o încărcare şi lucrări
de întreţinere corespunzătoare.
În primul caz, pe pajiştile nefertilizate dar raţional folosite se obţin totuşi sporuri
însemnate de producţie animalieră care nu se pot neglija (50-195 kg/ha spor greutate).
În al doilea caz pe pajiştile fertilizate la un nivel mediu spre scăzut producţia
animalieră creşte considerabil (130 – 565 kg/ha spor) în aceleaşi condiţii de folosire
raţională.
Între cele două variante, respectiv fără fertilizare şi cea cu fertilizare la un nivel
destul de scăzut (N50 kg/ha), diferenţele de spor ponderal la tineretul taurin sau ovin
este de 80 kg/ha la 1600-1800 m şi de 370 kg/ha la nivelul de bază 600-800 m
altitudine, cu eficienţă economică foarte bună (Tabelul 6).
Aceste exemplificări de mai sus aduc destule argumente să luăm în cultură
pajiştile montane, să le fertilizăm organic şi chimic, concomitent cu o folosire
raţională, altfel rezultatele economice sunt dintre cele mai slabe.
REZULTATE PRIVIND PRODUCŢIA DE LAPTE DE VACĂ
Experimentările privind producţia de lapte realizate pe pajiştile montane în
sezonul de păşunat au fost efectuate la Baza de cercetări pajişti montane a ICDP
Braşov situată la 1800 m altitudine în Munţii Bucegi, cel mai înalt punct de cercetare
agricolă al ASAS şi din Lanţul Carpatic European.