09.09.2013 Views

Recurs la tradiţia satului sau Opinii agrosilvopastorale - Institutul de ...

Recurs la tradiţia satului sau Opinii agrosilvopastorale - Institutul de ...

Recurs la tradiţia satului sau Opinii agrosilvopastorale - Institutul de ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Tabelul 2<br />

Producţii medii realizate <strong>la</strong> perimetrul etalon<strong>la</strong> principalele culturi agricole(t/ha)<br />

Cultura<br />

1981-<br />

1983<br />

APAŢA AITA MARE LUPENI BAND<br />

1987-<br />

1990<br />

% 1981<br />

-<br />

1983<br />

334<br />

1987<br />

-<br />

1990<br />

% 1981<br />

-<br />

1983<br />

1987<br />

-<br />

1990<br />

% 1987-<br />

1999<br />

Grâu 1,6 3,2 200 2,8 2,9 104 1,5 3,3 220 4,2<br />

Orz 1,7 3,3 194 1,8 3,3 183 - 2,7 X 4,7<br />

Ovăz 0,9 1,7 189 - 1,7 X 1,7 2,0 117 2,1<br />

Porumb 2,3 3,2 139 3,1 3,3 107 3,1 3,1 100 4,3<br />

Sfeclă <strong>de</strong> zahăr 16,8 21,0 125 31,5 34,0 109 - - - 38,7<br />

Cartofi - - - - - - 13,8 15,7 114 20,9<br />

Media (%) x x 169 x x 126 x x 163 x<br />

Sistemele antierozionale propriu-zise au funcţionat bine în ansamblul lor,<br />

păstrându-şi integritatea şi eficienţa într-o perioadă cu precipitaţii scăzute până în<br />

anul 1990, dar mai ales în 1991, an cu precipitaţii <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> abun<strong>de</strong>nte.<br />

Producţiile medii realizate <strong>la</strong> principalele culturi puteau fi mai mari, având în ve<strong>de</strong>re<br />

faptul că îngrăşămintele chimice în acea perioadă au fost asigurate în proporţie <strong>de</strong><br />

numai 60% faţă <strong>de</strong> necesar.<br />

Dar au venit legile reîmproprietăririi, cu <strong>de</strong>zastrele produse tuturor lucrărilor<br />

<strong>de</strong> îmbunătăţiri funciare – irigaţii, <strong>de</strong>secări, combaterea eroziunii solului etc., care au<br />

anu<strong>la</strong>t efortul financiar <strong>de</strong> zeci <strong>de</strong> miliar<strong>de</strong> do<strong>la</strong>ri, pentru care am strâns cureaua toţi<br />

cetăţenii acestei ţări.<br />

Am asistat neputincios <strong>la</strong> distrugerea inconştientă, cu mânie privată, a<br />

lucrărilor <strong>de</strong> CES, <strong>de</strong> către indivizii iresponsabili, asemenea pre<strong>de</strong>cesorilor din urmă<br />

cu mai puţin <strong>de</strong> 40 <strong>de</strong> ani, care, cu mânie proletară, au tras braz<strong>de</strong> peste haturi. După<br />

ce şi-au împărţit terenurile agricole au reînceput arăturile şi restul lucrărilor agricole<br />

din <strong>de</strong>al în vale, <strong>de</strong>şi legile preve<strong>de</strong>au expres amp<strong>la</strong>sarea cu posibilitatea lucrărilor pe<br />

curbele <strong>de</strong> nivel pentru prevenirea eroziunii solului. Traversăm acum o nouă perioadă<br />

<strong>de</strong> restituire a terenurilor proprietate privată pe vechile amp<strong>la</strong>samente, care – atenţie!<br />

– dacă nu permit lucrări agricole pe curbe <strong>de</strong> nivel vor trebui să fie uşor modificate ca<br />

aşezare pentru a putea aplica o agrotehnică antierozională, până nu va fi prea târziu.<br />

Revin asupra necesităţii şi oportunităţii revigorării perimetrelor etalon CES,<br />

acolo un<strong>de</strong> nu au fost distruse, acestea fiind un exemplu viu <strong>de</strong> urmat pentru toţi<br />

gospodarii şi fermierii din zonele respective. Astfel <strong>de</strong> perimetre <strong>sau</strong> loturi<br />

<strong>de</strong>monstrative nu sunt o creaţie a sistemului socialist, ele se întâlnesc pretutin<strong>de</strong>ni în<br />

ţările cu agricultură avansată din Uniunea Europeană spre care ne îndreptăm şi noi.<br />

Împădurirea terenurilor <strong>de</strong>gradate din zonele <strong>de</strong> <strong>de</strong>al şi premontane, îmbunătăţirea<br />

covorului ierbos al pajiştilor naturale şi folosirea raţională a lor, împreună cu<br />

aplicarea unei agrotehnici antierozionale, vor diminua consi<strong>de</strong>rabil eroziunea actuală<br />

a solului şi va preveni producerea inundaţiilor tot mai frecvente, care ne-au exasperat<br />

în ultimii ani.<br />

Rev. Agricultura României, anul XVI, nr. 45, (774),11-17 noiembrie 2005, Bucureşti

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!