Recurs la tradiţia satului sau Opinii agrosilvopastorale - Institutul de ...

Datele statistice din anul 1935 ne arată următoarea structură de proprietari din
România interbelică: 46 % fără oi; cu 1-5 oi 23 %; cu 6-20 oi 26 % şi cu peste 20 oi
aproape 5 % din ţărani.
Tabelul 1
Centre româneşti de transhumanţă ( 1830 - 1855)
(după datele lui Constantinescu - Mircesti, 1976 completat de Drăgănescu, 2006)
Nr. Zona de creştere Numărul de sate care
trec :
Rase de oi
Carpaţii Dunărea
Centre de transhumanţă principale
1. Sibiu 27 16 Ţurcana
2. Braşov 19 7 Ţigaie
3. Bran 10 10 Ţurcana, Ţigaie
4. Covasna 6 3 Ţigaie
Sistem pendulator (transhumanţă redusă)
1. Hunedoara 30 1 Ţurcana
2. Făgăraş 22 1 Ţurcana
3. Severin 15 - Ţurcana
4. Alba 10 - Ţurcana
5. Haţeg 4 - Ţurcana
6,7,8. Târnava Mare, Mică, Caraş 4 - Ţurcana
Total sate 147 38
Tabelul 2
Structura turmelor centrelor de transhumanţă la trecerea Dunării
(Vama Brăila 4.03. - 27.04.1831; turme la revenirea din Turcia)
date de Constantinescu – Mirceşti, 1976 completat de Drăgănescu, 2006
Proprietari Oi Cai Măgari Ciobani
Zona nr. % Nr. Medie Max. Min.
Sibiu 80 77 107887 1348 3380 628 1522 179 786
Braşov 18 17 19877 1104 2230 500 60 34 157
Bran 4 4 5427 1350 1967 490 22 8 43
Alte zone 2 2 886 443 556 330 6 3 8
TOTAL 104 100 134077 1289 3380 330 1610 224 988
Între anii 1950 – 1989 fermele cooperatiste şi de stat aveau mari turme de
ovine (500 – 15.000 oi) dar cele mai multe aparţineau sectorului privat (ţărani). Din
cele 18,6 milioane de oi existente în anul 1985 în România, 51 % aparţineau
sectorului privat (ţărani) 33 % la cooperativele agricole şi 16 % la fermele de stat.
255