Recurs la tradiţia satului sau Opinii agrosilvopastorale - Institutul de ...

Intensivizarea producţiei de furaje pe pajişti prin înfiinţarea pajiştilor semănate
şi fertilizarea lor la nivelul mediu de N 200 – 300 kg/ha/an, decenii la rând a făcut ca
multe din speciile din flora spontană să dispară din covorul ierbos.
S-a ivit astfel necesitatea reducerii cantităţii de îngrăşăminte până la nivelul de
N 30 kg/ha/an şi al eliminării speciilor ameliorate din afară pentru a îmbogăţi şi
menţine biodiversitatea cu specii autohtone de dinaintea intensivizării producţiei pe
pajişti.
Ţări din UE cu zootehnie dezvoltată România cu zootehnie extensivă
Condiţii climatice medii
- climă oceanică mai blândă cu veri mai
răcoroase, ierni mai blânde şi precipitaţii
mai abundente, mai bine repartizate
202
- climă continentală cu veri mai
călduroase şi ierni geroase, precipitaţii
mai scăzute inegal repartizate
Covor ierbos
- pajişti semănate peste tot unde a fost - pajişti naturale în majoritate
posibil
Nivel fertilizare cu azot
- N 200 – 300 kg/ha de decenii - N nesemnificativ sau lipsă
Mod folosire
- intensiv pe întreg arealul decenii la rând pe - extensiv în majoritate, adesea cu
întreaga suprafaţă
subîncărcarea sau abandon
Recoltare fâneţe
- epoca optimă la înflorirea gramineelor şi - mult întârziat, după coacerea
leguminoaselor perene (aprilie – mai) seminţelor în general (iunie – iulie)
- cu mijloace mecanizate în totalitate de mai - manual în majoritate şi mecanizat în
multe decenii
proporţie redusă
Alimentări cu apă
- asigurare în permanenţă din surse - adăpare intermitentă din surse
amenajate
naturale
Adăposturi pe păşune
- asigurate cu mijloace de colectare şi - animale în ţarcuri sub cerul liber,
distribuire a dejecţiilor
târlire şi supratârlire
Accesul pe păşune
- drumuri amenajate pentru acces auto şi - drumuri neamenajate şi poteci de
alte mijloace
munte
Deplasare animale
- cu mijloace auto în majoritate, mai rar - pe jos în principal mai rar auto din
mersul pe jos
lipsă de drumuri de acces
Fermierii din vestul Europei care sunt dispuşi să reducă fertilizanţii de la N 200
– 300 kg/ha la N 30 kg/ha este normal să aibă pierderi de producţie care trebuie
compensate prin subvenţii, altfel nu ar rezista concurenţei cu vecinii lui care practică
agricultura convenţională.