Tabelul 2 Date generale <strong>de</strong>spre programul animalelor, condiţii climatice, producţia pajiştii şi durata medie a păscutului <strong>la</strong> tineretul taurin femel Programul Data Temperatura aerului animalelor efectuării ( (durata <strong>de</strong> păşunatului păşune) 0 Producţia Durata C) Starea vremii <strong>de</strong> SU medie a Media Max Min. a pajiştii păscutului . (t/ha) h.min Ora 7-19, păşune 7 mai 14,7 22,2 6,9 Soare, nori, vânt 1,09 5.48 Ora 19 -7, grajd 8 mai 14,7 20,9 8,4 Nori, soare, vânt 2,16 6.00 (12 ore păşune) 9 mai 14,5 20,7 10,8 Nori, ploaie 1,43 5.51 MEDIA 14,6 21,3 8,7 1,56 5.53 Ora16-10 păşune, 16-17 20,0 27,0 13,3 Soare, senin 1,38 7.25 Ora 10-16, grajd iunie (18 ore păşune) 23-24 iunie 19,9 27,8 13,2 Nori, senin, soare 1,42 8.07 1-2 iulie 15,1 21,4 12,5 Ploaie,fulgere,vânt 2,04 7.53 MEDIA 18,3 25,4 13,0 1,61 7.49 24 ore păşunat 5-6 august 15,6 20,8 13,0 Ploaie, soare, nori 1,68 8.11 (permanent 31aug- 1sept. 16,9 22,4 11,8 Nori, ploaie, soare 1,37 7.03 20-21 sept. 14,8 24,9 6,6 Soare, senin, vânt 1,25 8.00 MEDIA 15,8 22,7 10,5 1,43 7.45 Ora 7-19, 24 sept. 14,2 25,3 6,7 Soare, senin 093 7.50 păşune 25 sept. 14,2 25,3 5,7 Soare, nori, vânt 0,61 8.38 Ora 19 -7, grajd 26 sept. 14,0 25,1 5,4 Nori,ploaie, fulgere 0,46 7.55 (12 ore păşune) MEDIA 14,1 25,2 5,9 0,66 8.00 Rezultate apropiate cu privire <strong>la</strong> durata păscutului se înregistrează în perioada iunie – septembrie, când animalele au fost ţinute noaptea pe păşune. Animalele pasc între 7 -8 ore pe zi, în medie 7 ore 47 minute. Având în ve<strong>de</strong>re importanţa pe care o are durata păscutului, s-a ivit necesitatea unei analize a intensităţii ei, în timp. Dinamica păscutului pe parcursul a 12 ore, când animalele au fost pe păşune între 7 – 19, în luna mai şi septembrie, are o intensitate diferită în funcţie <strong>de</strong> producţia <strong>de</strong> S.U. a pajiştii şi durata zilei, respectiv apusul soarelui. În luna mai, după o oră <strong>de</strong> păscut intens, animalele ating un minim <strong>la</strong> ora 11, urmat <strong>de</strong> câteva fluctuaţii până <strong>la</strong> ora 18, când se ajunge <strong>la</strong> un maxim, cu cca 2 ore înainte <strong>de</strong> că<strong>de</strong>rea nopţii, după care se manifestă o tendinţă <strong>de</strong> încetare a acestei activităţi spre ora 19. In luna septembrie, datorită unei producţii mai scăzute a pajiştii, animalele pasc intens 2 ore, înregistrându-se un minim <strong>la</strong> ora 12 şi un al doilea maxim <strong>la</strong> orele 16, <strong>de</strong> asemenea cu 2 ore înainte <strong>de</strong> apusul soarelui. Acest comportament al tineretului taurin în strânsă legătură cu apusul şi răsăritul soarelui este şi mai bine scos în evi<strong>de</strong>nţă în observaţiile efectuate <strong>de</strong>-a lungul a 24 ore, când animalele au fost ţinute noaptea pe păşune. În perioada iunie – iulie când animalele au fost introduse între orele 10 – 16 <strong>la</strong> adăpost, după scoaterea pe păşune (ora 16), pasc intens cca. 3 ore, după care se odihnesc în jurul orei 22, revin din nou <strong>la</strong> păscut <strong>la</strong> ora 24, după care <strong>la</strong> ora 3 încetează pentru prima dată păscutul, cu cca o oră înainte <strong>de</strong> răsăritul soarelui. 241
În continuare se atinge din nou un maxim <strong>de</strong> păscut <strong>la</strong> ora 7 urmat <strong>de</strong> o tendinţă <strong>de</strong> încetare a acestei activităţi înainte <strong>de</strong> ora 10, când datorită căldurii, animalele s-au introdus <strong>la</strong> adăpost. Între grupele <strong>de</strong> animale observate nu se disting diferenţieri prea mari, în ceea ce priveşte dinamica păscutului, există totuşi o individualitate <strong>de</strong> comportament a fiecărei grupe in parte. Este interesant <strong>de</strong> urmărit care este pon<strong>de</strong>rea celor<strong>la</strong>lte activităţi ale animalelor pe parcursul a 24 ore (Tabelul 3). Tabelul 3 Programul animalelor pe durata a 24 ore Perioada observaţiilor Iunie – Iulie (6 ore ziua <strong>la</strong> grajd, restul timpului pe păşune August- Septembrie (permanent pe păşune, zi-noapte) Comportamentul tineretului taurin Grupa Rumegat Odihnă <strong>de</strong> U. M Total din care: Alte Total din care: anim. Păscut În culcate activi- în culcate somn picioare tăţi picioare A h,min 7,39 7,12 1,51 5,21 0,41 8,28 3,17 4,17 0,54 B „ 7,28 7,01 1,25 6,36 0,48 7,43 2,46 4,00 0,57 C „ 8,21 7,51 1,41 6,10 0,40 7,29 2,45 3,52 0,32 h,min 7,49 7,41 1,40 6,02 0,43 7,46 2,56 4,03 0,47 MEDI A % din 2432,6 h 32,0 (6,9) (25,1) 3,0 3,24 (12,2) (16,9) (3,3) A h,min 8,27 5,28 0,18 5,10 0,28 9,17 2,27 6,10 0,40 B „ 7,10 6,22 0,15 6,07 0,20 10,0 8 2,17 7,00 0,51 C „ 7,39 6,11 0,21 5,50 0,30 9,40 2,32 6,12 0,56 MEDI A h,min % din 24 h 7,45 32,3 6,07 25,5 0,18 (1,3) 5,49 0,26 (24,2) 1,8 9,42 2,25 6,28 40,4 (10,1) (26,9) 0,49 (3,4) În perioada iunie - iulie, în comportarea animalelor se disting perioa<strong>de</strong> sensibil egale ca durată; păşunat, rumegat şi odihnă. Acest echilibru funcţional este perturbat in perioada august – septembrie, când perioada <strong>de</strong> odihnă are o durată mai mare, <strong>de</strong> cca. 40% din timp, rumegatul 25%, iar păscutul se înscrie în aceleaşi limite (cca. 32%). Această abatere se poate pune pe seama duratei mai lungi a nopţii şi al unei producţii <strong>de</strong> iarbă mai scăzută care influenţează direct rumegatul. O sinteză a tuturor activităţilor din dinamica pe parcursul a 24 ore este prezentată in fig. 3, pentru perioada august – septembrie. De această dată păscutul atinge două maxime <strong>la</strong> orele 7 şi 18 şi numai intr-un singur caz această activitate încetează <strong>la</strong> ora 5 dimineaţa, înainte <strong>de</strong> răsăritul soarelui. Depen<strong>de</strong>nţa încetării totale a păscutului cu cca. 30 minute până <strong>la</strong> o oră înainte <strong>de</strong> răsăritul soarelui (observat în Elveţia şi ţara noastră în 562 <strong>de</strong> cazuri studiate), când nici un animal nu a păscut, poate fi consi<strong>de</strong>rată ca un bioritm circadian specific, <strong>la</strong> care tineretul taurin răspun<strong>de</strong> cu o precizie matematică. Acest fenomen înregistrat <strong>la</strong> tineretul taurin este foarte strâns legat <strong>de</strong> ora răsăririi soarelui, <strong>la</strong> care animalele se supun ca un veritabil orologiu biologic. 242
- Page 2:
Teodor MARUŞCA RECURS LA TRADIŢIA
- Page 5 and 6:
“Aurul verde” din conştiinţa
- Page 7 and 8:
ASPECTE SOCIO - CULTURALE Perenitat
- Page 9 and 10:
în decursul timpului, în reviste
- Page 11 and 12:
Primul capitol este rezervat părer
- Page 13 and 14:
îmburuienării şi înierbării cu
- Page 15 and 16:
JOACA DE-A AGRICULTURA ŞI CONSECIN
- Page 17 and 18:
În România, ţara cu una din cele
- Page 19 and 20:
PRINCIPII GENERALE PENTRU PRACTICAR
- Page 21 and 22:
pentru valorificarea întinselor su
- Page 23 and 24:
PRACTICI AGRICOLE PENTRU LUCRARILE
- Page 25 and 26:
TERENURILE AGRICOLE NEFOLOSITE ŞI
- Page 27 and 28:
NECESITATEA CUNOAŞTERII STĂRII RE
- Page 29 and 30:
Când în ogoarele de toamnă porum
- Page 31 and 32:
DISPREŢUL PENTRU RODNICIA PĂMÂNT
- Page 33 and 34:
CULTURA PLANTELOR AMINTIRI DESPRE
- Page 35 and 36:
AMINTIRI DESPRE…PORUMB In gospod
- Page 37 and 38:
Cultura porumbului continuă să fi
- Page 39 and 40:
Mergând pe fir, am constatat că s
- Page 41 and 42:
Cultura de pepeni în suprafaţă d
- Page 43 and 44:
Nu întâmplător, în urmă cu pes
- Page 45 and 46:
TRADIŢIE ŞI STRATEGII EFEMERE ÎN
- Page 47 and 48:
imense de uscare, cu consumuri uria
- Page 49 and 50:
PRODUCEREA ŞI VALORIFICAREA SUPERI
- Page 51 and 52:
ajutor pentru revitalizarea creşte
- Page 53 and 54:
Se propune ca astfel de suprafeţe
- Page 55 and 56:
Înainte de colectivizare, ţărani
- Page 57 and 58:
FACTORI LIMITATIVI Factorul tehnolo
- Page 59 and 60:
1. ZONA: Câmpie Specificare PRINCI
- Page 61 and 62:
Dacă la una din culturi este marca
- Page 63 and 64:
Dacă încărcarea cu animale a paj
- Page 65 and 66:
Din acest memoriu cu un pronunţat
- Page 67 and 68:
Tabelul 1 Rezultatele privind produ
- Page 69 and 70:
O pajişte semănată, fertilizată
- Page 71 and 72:
pastoral în scopul sprijinirii cre
- Page 73 and 74:
6.877 eforii comunale, 1.480 asocia
- Page 75 and 76:
▲ Reînfiinţarea eforiilor comun
- Page 77 and 78:
De asemenea, un minimum de lucrări
- Page 79 and 80:
FONDUL PASTORAL AL ROMÂNIEI ŞI NE
- Page 81 and 82:
PLEDOARIE PENTRU ORDINE ŞI DISCIPL
- Page 83 and 84:
PĂŞUNILE DIN ZONA MONTANĂ ÎNALT
- Page 85 and 86:
preperare a hranei şi prelucrare a
- Page 87 and 88:
Acum suntem liberi şi în acelaşi
- Page 89 and 90:
Pentru a percepe amploarea dată î
- Page 91 and 92:
- durata (perioada) variabilă de p
- Page 93 and 94:
De exemplu, după această formulă
- Page 95 and 96:
Tabelul 3 Coeficienţi medii de tra
- Page 97 and 98:
Rămâne să apreciaţi şi dvs. da
- Page 99 and 100:
Stâni de tineret ovin (1700 - 2400
- Page 101 and 102:
La o primă analiză piramida vârs
- Page 103 and 104:
aţionale a păşunilor montane, as
- Page 105 and 106:
Peste nu mult timp, pe spaţii înt
- Page 107 and 108:
Îmburuienarea terenurilor agricole
- Page 109 and 110:
Acum pajiştile sunt în grija nim
- Page 111 and 112:
Pajiştea trebuie să fie tratată
- Page 113 and 114:
Propuneri de redresarea a pajiştil
- Page 115 and 116:
INVESTIGAREA SITUAŢIEI ACTUALE A P
- Page 117 and 118:
CONDIŢII ŞI REGULI OBLIGATORII PE
- Page 119 and 120:
SOCIETATEA ROMÂNĂ DE PAJIŞTI, LA
- Page 121 and 122:
ALEGEREA METODELOR DE ÎMBUNĂTĂŢ
- Page 123 and 124:
PRINCIPII DE APLICARE A ÎNGRĂŞĂ
- Page 125 and 126:
Cunostiinte minime pentru o fertili
- Page 127 and 128:
PROGRAM NAŢIONAL DE AMENDARE CALCI
- Page 129 and 130:
Suprafaţa de păşuni situate pe s
- Page 131 and 132:
Sub 8,0 ppm - foarte slabă 8,1-18,
- Page 133 and 134:
TÂRLIREA PAJIŞTILOR CU ANIMALE Î
- Page 135 and 136:
Până nu se reglementează aceast
- Page 137 and 138:
În acest caz înlocuirea covorului
- Page 139 and 140:
5. Cynosurion (CYN), Pajişti mezof
- Page 141 and 142:
PROGRAMUL DE ÎMBUNĂTĂŢIRE ŞI F
- Page 143 and 144:
Se precizează că peste o treime d
- Page 145 and 146:
Prin valorificarea producţiei de i
- Page 147 and 148:
În urma calculelor efectuate la ni
- Page 149 and 150:
EVALUAREA PRESIUNII PĂŞUNATULUI
- Page 151 and 152:
În ceea ce priveşte echiparea gos
- Page 153 and 154:
Astfel, aceste valori ale capacită
- Page 155 and 156:
Încarcarea actuală cu animale a p
- Page 157 and 158:
PROPUNERI DE GOSPODĂRIRE A PĂŞUN
- Page 159 and 160:
iarbă care diminuează considerabi
- Page 161 and 162:
Data începerii păşunatului este
- Page 163 and 164:
Vegetaţia arborescentă este mai s
- Page 165 and 166:
De asemenea, pentru folosire raţio
- Page 167 and 168:
Folosirea raţională prin păşuna
- Page 169 and 170:
ulbosa,Fragaria viridis şi altele
- Page 171 and 172:
Nr. crt. Tipul de pajişte Producti
- Page 173 and 174:
La o primă aproximaţie rezultă c
- Page 175 and 176:
Dintre speciile de animale care sun
- Page 177 and 178:
Epoca de semănat este primăvara c
- Page 179 and 180:
Pentru fiecare exploataţie, respec
- Page 181 and 182:
PAJIŞTILE DE ALTADATĂ… Starea d
- Page 183 and 184:
Lucrări de combatere a vegetaţiei
- Page 185 and 186:
Dintr-un total de 101 câmpuri expe
- Page 187 and 188:
REZOLUŢIA PASTORALĂ DE LA PIATRA
- Page 189 and 190: Veterinară, Parlamentul României,
- Page 191 and 192: Prima condiţie obligatorie după p
- Page 193 and 194: În 1832 Regulamentul Organic pentr
- Page 195 and 196: Se poate face afirmaţia că patrim
- Page 197 and 198: În paralel s-au micşorat continuu
- Page 199 and 200: TOTAL x x x 437.127 Din aceste date
- Page 201 and 202: Intensivizarea producţiei de furaj
- Page 203 and 204: PLANUL TEHNIC DE ÎNTREŢINERE ŞI
- Page 205 and 206: UAT_____________________________ Bl
- Page 207 and 208: Cap. IV. DECIZIA REPREZENTANTULUI L
- Page 209 and 210: acest scop de MADR sau MMP după ca
- Page 211 and 212: şi poliţişti corupţi, care trec
- Page 213 and 214: SCǍDEREA EFECTIVELOR DE ANIMALE RU
- Page 215 and 216: valorificare a vegetaţiei ierboase
- Page 217 and 218: CE PUTEM FACE PENTRU SALVAREA ŞEPT
- Page 219 and 220: La fel munţi întregi a căror paj
- Page 221 and 222: dus peştii - somni pitici în excl
- Page 223 and 224: DRAGOSTEA PENTRU ANIMALE ŞI BUNĂS
- Page 225 and 226: TRANSHUMANŢA, DE LA TRADIŢIE LA A
- Page 227 and 228: Actuala conjunctură Dacă aceste l
- Page 229 and 230: VACA ŞI SIGURANŢA ALIMENTARĂ Scr
- Page 231 and 232: DE CE CRESC ROMÂNII CAPRE, NUMITE
- Page 233 and 234: TRADIŢIA PĂŞUNATULUI TRANSHUMANT
- Page 235 and 236: Tabelul 1 Păşunile din zona cu pr
- Page 237 and 238: Datele din tabele pun în evidenţ
- Page 239: S-au realizat 8 cicluri de păşuna
- Page 243 and 244: COMPORTAMENTUL PE PĂŞUNE A TINERE
- Page 245 and 246: În aceste condiţii asigurate pent
- Page 247 and 248: Când veneam în vacanţe şi mă v
- Page 249 and 250: satului pentru acest incident hazli
- Page 251 and 252: Deoarece nu erau deplasabile pe jos
- Page 253 and 254: Stânile din Carpaţii din România
- Page 255 and 256: După anul 1990 după dispariţia c
- Page 257 and 258: După defrişarea vegetaţiei lemno
- Page 259 and 260: ECONOMIE MONTANĂ MUNTELE - UN TERI
- Page 261 and 262: Astfel, cheltuielile pentru încăl
- Page 263 and 264: În cele ce urmează se vor face c
- Page 265 and 266: Datorită acestor caracteristici na
- Page 267 and 268: C. POTENŢAREA RESURSELOR NATURALE
- Page 269 and 270: Până în prezent termenul de grad
- Page 271 and 272: Productivitatea naturală maximă a
- Page 273 and 274: Deoarece s-au luat în calcul un ni
- Page 275 and 276: Tabelul 6 Aspecte privind gradul de
- Page 277 and 278: AGROTURISMUL MONTAN, O ŞANSĂ PENT
- Page 279 and 280: CIVILIZAŢIA PASTORALĂ CARPATICĂ
- Page 281 and 282: Tabelul 1 Modificarea etajelor bioc
- Page 283 and 284: Tabelul 3 Prognoza productivităţi
- Page 285 and 286: PRODUCŢIA DE IARBĂ A PAJIŞTILOR
- Page 287 and 288: Tabelul 3 Diferenţierea calitativ
- Page 289 and 290: Tabelul 6 Efect gospodărire normal
- Page 291 and 292:
Producţia de lapte de vacă în se
- Page 293 and 294:
ÎMBUNĂTĂŢIREA NARDETELOR MONTAN
- Page 295 and 296:
În primii 5 ani (1996 - 2000) prod
- Page 297 and 298:
DEZVOLTARE RURALĂ NEVOIA DE RECONS
- Page 299 and 300:
Toate drumurile din Banat erau flan
- Page 301 and 302:
ADAPTAREA SATELOR LA ECONOMIA MODER
- Page 303 and 304:
SATE ADAPTATE SATE NEADAPTATE “ U
- Page 305 and 306:
S.O.S. SALVAŢI STEJARII SECULARI D
- Page 307 and 308:
COPACII DIN SPAŢIUL RURAL De-a lun
- Page 309 and 310:
În localitate existau pâlcuri şi
- Page 311 and 312:
şanţurile laterale, plantau arbor
- Page 313 and 314:
La fel de defectuoase sunt spaţiil
- Page 315 and 316:
Consecinţele acestei stări de luc
- Page 317 and 318:
Fiecare cameră de agricultură se
- Page 319 and 320:
Stilul alandala, cu pereţi şi aco
- Page 321 and 322:
Reîntoarcerea la vechea gospodări
- Page 323 and 324:
oşu intens sau chiar portocaliu, c
- Page 325 and 326:
SAVANŢI AGRONOMI BRAŞOVENI ÎN SL
- Page 327 and 328:
PĂŞUNATUL, EROZIUNEA SOLULUI ŞI
- Page 329 and 330:
Nimeni nu ştie exact cine sunt pro
- Page 331 and 332:
Nr. crt. Tabelul 1 Situaţia fondul
- Page 333 and 334:
INTERZICEREA PĂŞUNATULUI PE PAJI
- Page 335 and 336:
SISTEMUL AGROSILVOPASTORAL ŞI AVAN
- Page 337 and 338:
Perspectiva dezvoltării sistemului
- Page 339 and 340:
Captarea izvoarelor de coastă, pu
- Page 341 and 342:
Influenţa temperaturii aerului asu
- Page 343 and 344:
Cu cât temperatura era mai ridicat
- Page 345 and 346:
Evident că ar fi bine să se facă
- Page 347 and 348:
CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII PAJI
- Page 349 and 350:
BIODIVERSIONIŞTI CONTRA PROTECŢIO
- Page 351 and 352:
SISTEMUL AGROSILVOPASTORAL DURABIL
- Page 353 and 354:
- octombrie sunt sub200 - 350 mm ia
- Page 355 and 356:
Durata maximă de păşunat de 175
- Page 357 and 358:
Caracteristicile principale ale paj
- Page 359 and 360:
2.5. Caracteristicile animalelor 2.
- Page 361 and 362:
2.6. Protecţia mediului Dehesa est
- Page 363 and 364:
Au fost efectuate determinări conc
- Page 365 and 366:
3.5. Protecţia sistemelor tradiţi
- Page 367 and 368:
CATASTROFA ECOLOGICĂ MINIERĂ DIN
- Page 369 and 370:
Naturale Manifestări telurice şi
- Page 371 and 372:
- protecţia plantelor, care se ins
- Page 373 and 374:
Aceste răni deschise ale terenului
- Page 375 and 376:
În funcţie de rezultatele înierb
- Page 377 and 378:
ASPECTE SOCIO - CULTURALE PERENITAT
- Page 379 and 380:
“SPIRITUL BURGHEZ aduce pe terenu
- Page 381 and 382:
Astfel, că spiritul burghez antebe
- Page 383 and 384:
În acest climat de cultură mulţi
- Page 385 and 386:
După aceea a venit un vecin să cu
- Page 387 and 388:
Cred că nu există sat sau comună
- Page 389 and 390:
cum au făcut ungurii, nemţii, ceh
- Page 391 and 392:
Personal am beneficiat de o sănăt
- Page 393 and 394:
Acestea mai flămânde s-au repezit
- Page 395 and 396:
Noii fermieri ar fi bine ca în act
- Page 397 and 398:
Disciplina economică Lunar, în ag
- Page 399 and 400:
De cele mai multe ori boabele repar
- Page 401 and 402:
Peste nici o lună, sezonierii tran
- Page 403 and 404:
DESPRE LENEVIE, SĂRĂCIE ŞI INFRA
- Page 405 and 406:
FESTIVALUL NAŢIONAL AL OUĂLOR ÎN
- Page 407 and 408:
ROADELE PLOCONIRII ŞI DEZASRUL AGR
- Page 409 and 410:
IMPRESII DE PESTE HOTARE PROBLEME A
- Page 411 and 412:
În fermele organice (ecologice) al
- Page 413 and 414:
AGRICULTURA ECOLOGICĂ ÎN REGIUNEA
- Page 415 and 416:
Producţia, calitatea laptelui şi
- Page 417 and 418:
Fără pregătire şi atestare în
- Page 419 and 420:
FILIERA LAPTELUI “BIO” După o
- Page 421 and 422:
DEHESA IBERICĂ, UN MODEL AGROSILVO
- Page 423 and 424:
REUNIUNEA EUROMONTANA DE LA CHAVEZ
- Page 425 and 426:
În altă ordine de idei care ne in
- Page 427 and 428:
HOINAR ÎN SPAŢIUL RURAL AL UNIUNI
- Page 429 and 430:
O atenţie aparte este acordată pr
- Page 431 and 432:
Sere, solarii şi culturi de legume
- Page 433 and 434:
Totul se petrecea în linişte şi
- Page 435 and 436:
PRODUCEREA FURAJELOR DE LA TROPICE
- Page 437 and 438:
silozul, semisilozul şi semifânul
- Page 439 and 440:
Statutul de membru Euromontana reun
- Page 441 and 442:
TURISM RURAL DE SUCCES ÎN THAILAND
- Page 443 and 444:
COLABORARE ROMÂNO - CHINEZĂ ÎN D
- Page 445 and 446:
REUNIUNEA EUROMONTANA DE LA LILLEHA
- Page 447 and 448:
Uniunea Europeană: • să continu
- Page 449 and 450:
• să utilizeze oportunităţile
- Page 451 and 452:
În zonele mai uscate se întâlnes
- Page 453 and 454:
Din această cauză în Elveţia su
- Page 455 and 456:
AGRICULTURA URBANĂ DIN MALTA Scurt
- Page 457 and 458:
REUNIUNEA PASTORALIŞTILOR EUROPENI
- Page 459 and 460:
IMPRESII DE LA SALONUL INTERNAŢION