Recurs la tradiţia satului sau Opinii agrosilvopastorale - Institutul de ...

fertilizarea organică a pajiştii, amintit mai sus, incluzând combinaţii de refacere a
pajiştilor degradate existente, prin erbicidare, amendare, aplicarea fosforului şi
reînsămânţarea cu specii de pajişti mai valoroase. De fapt acestea îmbunătăţesc
viaţa biologică a complexului sol-pajişte. Care este mesajul? Îmbunătăţirea concretă
a unei păşuni şi implicit sporirea producţiei animaliere necesită introducerea de
input-uri selectate şi aceasta face parte dintr-un sistem global de agricultură
biologică. Mai mult dacă îmbunătăţirea este durabilă, menţinerea input-urilor este
periodică ca de exemplu amendarea, fosfatarea.
Referitor la mediu există un scop “agro” sau “ecoturistic” care necesită o
infrastructură mai bună – drumuri accesibile în particular – cu indicatoare de
circulaţie turistică corespunzătoare.
Platoul mai are multe trăsături atractive, vederi montane, văi, floră sălbatică,
păduri, lacuri, roci, “feţe” din piatră (Sfincşii de la Babele şi Nucet, n.a.) şi altele.
Una peste alta este o experienţă impresionantă să-ţi petreci câteva zile explorând
Bucegii!
John FRAME
Am ţinut să prezint aceste impresii ale unui specialist de înaltă ţinută care a
colindat munţii şi pajiştile montane de pe toate continentele Terrei, fiind cel mai în
măsură să-şi exprime părerea despre starea actuală şi perspectiva gospodăririi
(managementului) păşunilor din Platoul Bucegilor.
Întrebările care mi-au fost puse nu au fost deloc comode, ele au ţinut mai mult
de organizarea păşunatului, a stânilor, tradiţie, condiţii de lucru şi trai ale
îngrijitorilor, retribuirea lor, modul de preparare a brânzeturilor, preţul lor de piaţă
liberă, dacă se vând sub o anumită marcă (licenţă) şi multe altele legate de
transpunerea rezultatelor cercetării ştiinţifice din câmpurile experimentale în practica
îmbunătăţirii şi folosirii pajiştilor dacă am ţinut instructaje cu îngrijitorii de animale
(fermierii) dacă am elaborat pliante sau broşuri pentru nivelul lor de percepţie în
vederea ridicării cunoştinţelor profesionale, dacă sunt organizaţi în asociaţii ale
crescătorilor de animale sau de pajişti şi culturi furajere, etc.
Am rezistat la această canonadă de întrebări şi nu puteam să eludez adevărul
din acest domeniu al gospodăririi pajiştilor montane care este destul de departe de
normalitatea montană europeană.
Suprafeţe mari de păşuni din Platoul Bucegilor au covorul ierbos distrus de
circulaţia haotică a turiştilor, construcţia de cabane şi mijloace de transport pe cablu,
pârtii de schi, râmături de porci mistreţi, distrugeri care s-au agravat în ultimul
deceniu şi au declanşat procese erozionale catastrofale.
La toate acestea se adaugă păşunatul neraţional cu un efectiv dublu de animale
în porţiunile mai accesibile, semiabandon sau chiar abandon pe păşunile mai
îndepărtate şi greu accesibile mijloacelor auto de transport.
Reglarea încărcării cu animale în funcţie de capacitatea concretă a fiecărei
păşuni, delimitarea păşunatului pe specii şi categorii de animale, obligaţia practicării
unei târliri care să îmbunătăţească covorul ierbos nu să-l invadeze cu buruieni şi
focare de boli, asigurarea unor condiţii minime de existenţă a îngrijitorilor, de
85