Recurs la tradiţia satului sau Opinii agrosilvopastorale - Institutul de ...

Recommendations

Info

- condiţii pentru agroturism…... - medicină naturistă recreere - mod de viaţă arhaic - policalificare, artizanat - diversitate, folclor, datini - păstrare limbaj, tradiţii - respect, credinţă, religie - izolare, singurătate - aşezări urbane dispersate - restrângere căi de acces - produse nepoluate ………….. - folosire extensivă păşuni - animale sălbatice, vânat - adaptare condiţii aspre - practica agricultură ecologică.. - conservare biodiversitate - plante medicinale, melifere - pajişti naturale - păduri, tufărişuri - reducerea troficitate………… - acumulare humus brut - pondere material scheletic - densitate, izvoare, râuri……… - surse apă potabile - viteză de curgere - strat zăpadă, chiciură………... - frecvenţă şi viteză vânt - nebulozitate, ceaţă - umezeală aer, sol - precipitaţii atmosferice - sensibilitate peisaj ………….. - apariţie stâncării - înclinaţie versanţi - accentuare fragmentare OM ANIMAL PLANTĂ SOL APĂ CLIMĂ RELIEF ECOSISTEME MONTANE 266 - densitate locuitori - comasare gospodării - condiţii sociale, cultură - informaţii, influenţe externe - şcolarizare, specializare - consum energie convenţională - mecanizare chimizare - poluare aer, apă, sol, etc. - factori de stres şi risc - grad de civilizaţie modernă …….. - rase perfecţionate - furajare cu concentrate - intervenţii zooveterinare - exploatare intensivă …………….. - despădurire, desţeleniri - culturi argile in arabil - pomi şi arbuşti fructiferi - protecţie fitosanitară - productivitate vegetală………….. - sporire volum edafic util - activitate microbiologică - elemente nutritive accesibile......... - acumulări pânză freatică - debite râuri, inundaţii - suspensii solide, colmatare……… - durată strălucire soare - temperatură aer, sol - presiunea atmosferică - perioade de uscăciune - durată perioadă vegetaţie ………. - alterare, mineralizare roci - eroziune accelerată - lărgire culmi şi văi - sporire accesibilitate…………….. Evoluţia generală pe altitudine a unor factori naturali şi socio – economici din Carpaţii României
Datorită acestor caracteristici naturale şi socio-economice, de-a lungul vremurilor, s-a înregistrat un exod continuu al populaţiei din zonele montane spre alte zone mai favorabile, tendinţă care se accentuează şi mai alarmant în zilele noastre. In stadiul actual de tranziţie spre economia de piaţă, menţinerea unor preţuri unitare pentru produsele agricole vegetale şi animale, combustibili şi energie, materiale de construcţii, utilaje şi maşini agricole, etc., va determina o scădere şi mai pronunţată a mijloacelor de subzistenţă a locuitorilor din zonele montane faţă de cei care vieţuiesc în alte zone mai favorabile activităţilor umane. Pentru a atenua impactul nefavorabil al condiţiilor pedoclimatice, de accesibilitate, izolare, subdezvoltare, infrastructură, etc., asupra performanţelor productive din această zonă, este imperios necesară elaborarea unei legislaţii montane de protecţie socio-economică al locuitorilor şi a mediului înconjurător. In ţările vest europene, de mai multe decenii se acordă subvenţii, compensaţii, preţuri diferenţiate în funcţie de altitudine, la produsele agricole şi alte facilităţi majore, pentru a menţine populaţia şi activităţile productive din zonele montane, fără de care nu se poate realiza o dezvoltare durabilă armonioasă pe ansamblul economiei Menţinerea cu orice preţ social a populaţiei montane în vatra ei seculară este o problemă extrem de importantă, întrucât face parte din strategiile de valorificare a resurselor naturale existente, protecţia mediului înconjurător, păstrarea tradiţiilor şi identităţii naţionale alături de alte obiective majore, inclusiv de apărare a ţării. Acestea sunt doar câteva aspecte ale cadrului natural şi socio-economic de “normalitate” ale ecosistemelor montane, de care depinde în foarte mare măsură de politicile şi programele de dezvoltare durabilă a zonei montane pentru viitor. Din păcate, toate aceste programe şi acţiuni vor trebui să ţină seama de realitatea concretă din teritoriu, care pe lângă situaţia socio-economică cunoscută se prezintă cu grave dezechilibre ecologice şi demografice, incompatibile cu dezvoltarea durabilă. Echilibrul ecologic al zonei montane a fost grav afectat în ultima vreme de despăduriri doborâturi de vânt, suprapăşunat în zonele mai accesibile sau abandon al folosirii păşunilor şi fâneţelor în zonele îndepărtate sau mai greu accesibile, distrugerea ţelinii prin lucrări de construcţii, circulaţia haotică a turiştilor, râmături de porci mistreţi, fenomene de torenţialitate şi eroziunea solului, alunecări de terenuri, inundaţii, poluare prin supratârlire, resturi menajere, ape uzate, halde industriale, miniere şi multe altele. Pentru refacerea echilibrului ecologic general se propun următoarele măsuri: - stăvilirea proceselor erozionale şi de alunecări de terenuri prin lucrări specifice de îmbunătăţire funciare şi combaterea torenţilor. - împădurirea sau înierbarea terenurilor lipsite de vegetaţie sau cu vegetaţie degradată, expuse eroziunii pluviale şi eoliene. - refacerea echilibrului apei în natură prin plantaţii forestiere de reţinere a apei în zona montană înaltă, aliniamente forestiere de-a lungul râurilor, înierbări de protecţie, combaterea colmatării lacurilor de acumulare, etc. - regularizarea, captarea şi utilizarea raţională a resurselor de apă - combaterea excesului de umiditate a solului 267
Page 2:
Teodor MARUŞCA RECURS LA TRADIŢIA
Page 5 and 6:
“Aurul verde” din conştiinţa
Page 7 and 8:
ASPECTE SOCIO - CULTURALE Perenitat
Page 9 and 10:
în decursul timpului, în reviste
Page 11 and 12:
Primul capitol este rezervat părer
Page 13 and 14:
îmburuienării şi înierbării cu
Page 15 and 16:
JOACA DE-A AGRICULTURA ŞI CONSECIN
Page 17 and 18:
În România, ţara cu una din cele
Page 19 and 20:
PRINCIPII GENERALE PENTRU PRACTICAR
Page 21 and 22:
pentru valorificarea întinselor su
Page 23 and 24:
PRACTICI AGRICOLE PENTRU LUCRARILE
Page 25 and 26:
TERENURILE AGRICOLE NEFOLOSITE ŞI
Page 27 and 28:
NECESITATEA CUNOAŞTERII STĂRII RE
Page 29 and 30:
Când în ogoarele de toamnă porum
Page 31 and 32:
DISPREŢUL PENTRU RODNICIA PĂMÂNT
Page 33 and 34:
CULTURA PLANTELOR AMINTIRI DESPRE
Page 35 and 36:
AMINTIRI DESPRE…PORUMB In gospod
Page 37 and 38:
Cultura porumbului continuă să fi
Page 39 and 40:
Mergând pe fir, am constatat că s
Page 41 and 42:
Cultura de pepeni în suprafaţă d
Page 43 and 44:
Nu întâmplător, în urmă cu pes
Page 45 and 46:
TRADIŢIE ŞI STRATEGII EFEMERE ÎN
Page 47 and 48:
imense de uscare, cu consumuri uria
Page 49 and 50:
PRODUCEREA ŞI VALORIFICAREA SUPERI
Page 51 and 52:
ajutor pentru revitalizarea creşte
Page 53 and 54:
Se propune ca astfel de suprafeţe
Page 55 and 56:
Înainte de colectivizare, ţărani
Page 57 and 58:
FACTORI LIMITATIVI Factorul tehnolo
Page 59 and 60:
1. ZONA: Câmpie Specificare PRINCI
Page 61 and 62:
Dacă la una din culturi este marca
Page 63 and 64:
Dacă încărcarea cu animale a paj
Page 65 and 66:
Din acest memoriu cu un pronunţat
Page 67 and 68:
Tabelul 1 Rezultatele privind produ
Page 69 and 70:
O pajişte semănată, fertilizată
Page 71 and 72:
pastoral în scopul sprijinirii cre
Page 73 and 74:
6.877 eforii comunale, 1.480 asocia
Page 75 and 76:
▲ Reînfiinţarea eforiilor comun
Page 77 and 78:
De asemenea, un minimum de lucrări
Page 79 and 80:
FONDUL PASTORAL AL ROMÂNIEI ŞI NE
Page 81 and 82:
PLEDOARIE PENTRU ORDINE ŞI DISCIPL
Page 83 and 84:
PĂŞUNILE DIN ZONA MONTANĂ ÎNALT
Page 85 and 86:
preperare a hranei şi prelucrare a
Page 87 and 88:
Acum suntem liberi şi în acelaşi
Page 89 and 90:
Pentru a percepe amploarea dată î
Page 91 and 92:
- durata (perioada) variabilă de p
Page 93 and 94:
De exemplu, după această formulă
Page 95 and 96:
Tabelul 3 Coeficienţi medii de tra
Page 97 and 98:
Rămâne să apreciaţi şi dvs. da
Page 99 and 100:
Stâni de tineret ovin (1700 - 2400
Page 101 and 102:
La o primă analiză piramida vârs
Page 103 and 104:
aţionale a păşunilor montane, as
Page 105 and 106:
Peste nu mult timp, pe spaţii înt
Page 107 and 108:
Îmburuienarea terenurilor agricole
Page 109 and 110:
Acum pajiştile sunt în grija nim
Page 111 and 112:
Pajiştea trebuie să fie tratată
Page 113 and 114:
Propuneri de redresarea a pajiştil
Page 115 and 116:
INVESTIGAREA SITUAŢIEI ACTUALE A P
Page 117 and 118:
CONDIŢII ŞI REGULI OBLIGATORII PE
Page 119 and 120:
SOCIETATEA ROMÂNĂ DE PAJIŞTI, LA
Page 121 and 122:
ALEGEREA METODELOR DE ÎMBUNĂTĂŢ
Page 123 and 124:
PRINCIPII DE APLICARE A ÎNGRĂŞĂ
Page 125 and 126:
Cunostiinte minime pentru o fertili
Page 127 and 128:
PROGRAM NAŢIONAL DE AMENDARE CALCI
Page 129 and 130:
Suprafaţa de păşuni situate pe s
Page 131 and 132:
Sub 8,0 ppm - foarte slabă 8,1-18,
Page 133 and 134:
TÂRLIREA PAJIŞTILOR CU ANIMALE Î
Page 135 and 136:
Până nu se reglementează aceast
Page 137 and 138:
În acest caz înlocuirea covorului
Page 139 and 140:
5. Cynosurion (CYN), Pajişti mezof
Page 141 and 142:
PROGRAMUL DE ÎMBUNĂTĂŢIRE ŞI F
Page 143 and 144:
Se precizează că peste o treime d
Page 145 and 146:
Prin valorificarea producţiei de i
Page 147 and 148:
În urma calculelor efectuate la ni
Page 149 and 150:
EVALUAREA PRESIUNII PĂŞUNATULUI
Page 151 and 152:
În ceea ce priveşte echiparea gos
Page 153 and 154:
Astfel, aceste valori ale capacită
Page 155 and 156:
Încarcarea actuală cu animale a p
Page 157 and 158:
PROPUNERI DE GOSPODĂRIRE A PĂŞUN
Page 159 and 160:
iarbă care diminuează considerabi
Page 161 and 162:
Data începerii păşunatului este
Page 163 and 164:
Vegetaţia arborescentă este mai s
Page 165 and 166:
De asemenea, pentru folosire raţio
Page 167 and 168:
Folosirea raţională prin păşuna
Page 169 and 170:
ulbosa,Fragaria viridis şi altele
Page 171 and 172:
Nr. crt. Tipul de pajişte Producti
Page 173 and 174:
La o primă aproximaţie rezultă c
Page 175 and 176:
Dintre speciile de animale care sun
Page 177 and 178:
Epoca de semănat este primăvara c
Page 179 and 180:
Pentru fiecare exploataţie, respec
Page 181 and 182:
PAJIŞTILE DE ALTADATĂ… Starea d
Page 183 and 184:
Lucrări de combatere a vegetaţiei
Page 185 and 186:
Dintr-un total de 101 câmpuri expe
Page 187 and 188:
REZOLUŢIA PASTORALĂ DE LA PIATRA
Page 189 and 190:
Veterinară, Parlamentul României,
Page 191 and 192:
Prima condiţie obligatorie după p
Page 193 and 194:
În 1832 Regulamentul Organic pentr
Page 195 and 196:
Se poate face afirmaţia că patrim
Page 197 and 198:
În paralel s-au micşorat continuu
Page 199 and 200:
TOTAL x x x 437.127 Din aceste date
Page 201 and 202:
Intensivizarea producţiei de furaj
Page 203 and 204:
PLANUL TEHNIC DE ÎNTREŢINERE ŞI
Page 205 and 206:
UAT_____________________________ Bl
Page 207 and 208:
Cap. IV. DECIZIA REPREZENTANTULUI L
Page 209 and 210:
acest scop de MADR sau MMP după ca
Page 211 and 212:
şi poliţişti corupţi, care trec
Page 213 and 214: SCǍDEREA EFECTIVELOR DE ANIMALE RU
Page 215 and 216: valorificare a vegetaţiei ierboase
Page 217 and 218: CE PUTEM FACE PENTRU SALVAREA ŞEPT
Page 219 and 220: La fel munţi întregi a căror paj
Page 221 and 222: dus peştii - somni pitici în excl
Page 223 and 224: DRAGOSTEA PENTRU ANIMALE ŞI BUNĂS
Page 225 and 226: TRANSHUMANŢA, DE LA TRADIŢIE LA A
Page 227 and 228: Actuala conjunctură Dacă aceste l
Page 229 and 230: VACA ŞI SIGURANŢA ALIMENTARĂ Scr
Page 231 and 232: DE CE CRESC ROMÂNII CAPRE, NUMITE
Page 233 and 234: TRADIŢIA PĂŞUNATULUI TRANSHUMANT
Page 235 and 236: Tabelul 1 Păşunile din zona cu pr
Page 237 and 238: Datele din tabele pun în evidenţ
Page 239 and 240: S-au realizat 8 cicluri de păşuna
Page 241 and 242: În continuare se atinge din nou un
Page 243 and 244: COMPORTAMENTUL PE PĂŞUNE A TINERE
Page 245 and 246: În aceste condiţii asigurate pent
Page 247 and 248: Când veneam în vacanţe şi mă v
Page 249 and 250: satului pentru acest incident hazli
Page 251 and 252: Deoarece nu erau deplasabile pe jos
Page 253 and 254: Stânile din Carpaţii din România
Page 255 and 256: După anul 1990 după dispariţia c
Page 257 and 258: După defrişarea vegetaţiei lemno
Page 259 and 260: ECONOMIE MONTANĂ MUNTELE - UN TERI
Page 261 and 262: Astfel, cheltuielile pentru încăl
Page 263: În cele ce urmează se vor face c
Page 267 and 268: C. POTENŢAREA RESURSELOR NATURALE
Page 269 and 270: Până în prezent termenul de grad
Page 271 and 272: Productivitatea naturală maximă a
Page 273 and 274: Deoarece s-au luat în calcul un ni
Page 275 and 276: Tabelul 6 Aspecte privind gradul de
Page 277 and 278: AGROTURISMUL MONTAN, O ŞANSĂ PENT
Page 279 and 280: CIVILIZAŢIA PASTORALĂ CARPATICĂ
Page 281 and 282: Tabelul 1 Modificarea etajelor bioc
Page 283 and 284: Tabelul 3 Prognoza productivităţi
Page 285 and 286: PRODUCŢIA DE IARBĂ A PAJIŞTILOR
Page 287 and 288: Tabelul 3 Diferenţierea calitativ
Page 289 and 290: Tabelul 6 Efect gospodărire normal
Page 291 and 292: Producţia de lapte de vacă în se
Page 293 and 294: ÎMBUNĂTĂŢIREA NARDETELOR MONTAN
Page 295 and 296: În primii 5 ani (1996 - 2000) prod
Page 297 and 298: DEZVOLTARE RURALĂ NEVOIA DE RECONS
Page 299 and 300: Toate drumurile din Banat erau flan
Page 301 and 302: ADAPTAREA SATELOR LA ECONOMIA MODER
Page 303 and 304: SATE ADAPTATE SATE NEADAPTATE “ U
Page 305 and 306: S.O.S. SALVAŢI STEJARII SECULARI D
Page 307 and 308: COPACII DIN SPAŢIUL RURAL De-a lun
Page 309 and 310: În localitate existau pâlcuri şi
Page 311 and 312: şanţurile laterale, plantau arbor
Page 313 and 314: La fel de defectuoase sunt spaţiil
Page 315 and 316:
Consecinţele acestei stări de luc
Page 317 and 318:
Fiecare cameră de agricultură se
Page 319 and 320:
Stilul alandala, cu pereţi şi aco
Page 321 and 322:
Reîntoarcerea la vechea gospodări
Page 323 and 324:
oşu intens sau chiar portocaliu, c
Page 325 and 326:
SAVANŢI AGRONOMI BRAŞOVENI ÎN SL
Page 327 and 328:
PĂŞUNATUL, EROZIUNEA SOLULUI ŞI
Page 329 and 330:
Nimeni nu ştie exact cine sunt pro
Page 331 and 332:
Nr. crt. Tabelul 1 Situaţia fondul
Page 333 and 334:
INTERZICEREA PĂŞUNATULUI PE PAJI
Page 335 and 336:
SISTEMUL AGROSILVOPASTORAL ŞI AVAN
Page 337 and 338:
Perspectiva dezvoltării sistemului
Page 339 and 340:
Captarea izvoarelor de coastă, pu
Page 341 and 342:
Influenţa temperaturii aerului asu
Page 343 and 344:
Cu cât temperatura era mai ridicat
Page 345 and 346:
Evident că ar fi bine să se facă
Page 347 and 348:
CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII PAJI
Page 349 and 350:
BIODIVERSIONIŞTI CONTRA PROTECŢIO
Page 351 and 352:
SISTEMUL AGROSILVOPASTORAL DURABIL
Page 353 and 354:
- octombrie sunt sub200 - 350 mm ia
Page 355 and 356:
Durata maximă de păşunat de 175
Page 357 and 358:
Caracteristicile principale ale paj
Page 359 and 360:
2.5. Caracteristicile animalelor 2.
Page 361 and 362:
2.6. Protecţia mediului Dehesa est
Page 363 and 364:
Au fost efectuate determinări conc
Page 365 and 366:
3.5. Protecţia sistemelor tradiţi
Page 367 and 368:
CATASTROFA ECOLOGICĂ MINIERĂ DIN
Page 369 and 370:
Naturale Manifestări telurice şi
Page 371 and 372:
- protecţia plantelor, care se ins
Page 373 and 374:
Aceste răni deschise ale terenului
Page 375 and 376:
În funcţie de rezultatele înierb
Page 377 and 378:
ASPECTE SOCIO - CULTURALE PERENITAT
Page 379 and 380:
“SPIRITUL BURGHEZ aduce pe terenu
Page 381 and 382:
Astfel, că spiritul burghez antebe
Page 383 and 384:
În acest climat de cultură mulţi
Page 385 and 386:
După aceea a venit un vecin să cu
Page 387 and 388:
Cred că nu există sat sau comună
Page 389 and 390:
cum au făcut ungurii, nemţii, ceh
Page 391 and 392:
Personal am beneficiat de o sănăt
Page 393 and 394:
Acestea mai flămânde s-au repezit
Page 395 and 396:
Noii fermieri ar fi bine ca în act
Page 397 and 398:
Disciplina economică Lunar, în ag
Page 399 and 400:
De cele mai multe ori boabele repar
Page 401 and 402:
Peste nici o lună, sezonierii tran
Page 403 and 404:
DESPRE LENEVIE, SĂRĂCIE ŞI INFRA
Page 405 and 406:
FESTIVALUL NAŢIONAL AL OUĂLOR ÎN
Page 407 and 408:
ROADELE PLOCONIRII ŞI DEZASRUL AGR
Page 409 and 410:
IMPRESII DE PESTE HOTARE PROBLEME A
Page 411 and 412:
În fermele organice (ecologice) al
Page 413 and 414:
AGRICULTURA ECOLOGICĂ ÎN REGIUNEA
Page 415 and 416:
Producţia, calitatea laptelui şi
Page 417 and 418:
Fără pregătire şi atestare în
Page 419 and 420:
FILIERA LAPTELUI “BIO” După o
Page 421 and 422:
DEHESA IBERICĂ, UN MODEL AGROSILVO
Page 423 and 424:
REUNIUNEA EUROMONTANA DE LA CHAVEZ
Page 425 and 426:
În altă ordine de idei care ne in
Page 427 and 428:
HOINAR ÎN SPAŢIUL RURAL AL UNIUNI
Page 429 and 430:
O atenţie aparte este acordată pr
Page 431 and 432:
Sere, solarii şi culturi de legume
Page 433 and 434:
Totul se petrecea în linişte şi
Page 435 and 436:
PRODUCEREA FURAJELOR DE LA TROPICE
Page 437 and 438:
silozul, semisilozul şi semifânul
Page 439 and 440:
Statutul de membru Euromontana reun
Page 441 and 442:
TURISM RURAL DE SUCCES ÎN THAILAND
Page 443 and 444:
COLABORARE ROMÂNO - CHINEZĂ ÎN D
Page 445 and 446:
REUNIUNEA EUROMONTANA DE LA LILLEHA
Page 447 and 448:
Uniunea Europeană: • să continu
Page 449 and 450:
• să utilizeze oportunităţile
Page 451 and 452:
În zonele mai uscate se întâlnes
Page 453 and 454:
Din această cauză în Elveţia su
Page 455 and 456:
AGRICULTURA URBANĂ DIN MALTA Scurt
Page 457 and 458:
REUNIUNEA PASTORALIŞTILOR EUROPENI
Page 459 and 460:
IMPRESII DE LA SALONUL INTERNAŢION
show all

Recurs la tradiţia satului sau Opinii agrosilvopastorale - Institutul de ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?