Recurs la tradiţia satului sau Opinii agrosilvopastorale - Institutul de ...

Cele mai valoroase frunze sunt de salcie, salcâm, stejar şi viţă de vie. La fel
foarte bune sunt frunzele de urzici şi cetina de conifere.
După uscare, pe cât posibil la umbră, frunzarele necesită a fi depozitate sub formă
de snopi în şoproane acoperite, ferite de umezeală, întrucât apa pătrunde în
profunzime, se mucegăiesc şi putrezesc mult mai uşor decât fânurile în stoguri.
În hrana animalelor ierbivore, aceste frunzare se administrează în cantităţi
asemănătoare fânurilor şi furajelor grosiere.
În ceea ce priveşte fructele arborilor de pădure (ghindă, jir, castane) se consumă
fie direct cu animalele în special cu porcinele sau la iesle după recoltare, depozitare,
decojire şi alte tratamente specifice.
Taurinele şi cabalinele pot consuma până la 2 kg ghindă pe zi, oile şi caprele
0,25-0,50 kg ghindă uscată şi porcii în sistem gospodăresc 1-2 kg/zi. În amestec cu
alte concentrate ghinda uscată şi măcinată se poate introduce în proporţie de 15-20%.
Administrarea ghindei în cantităţi mari o perioadă mai lungă, imprimă o culoare mai
închisă grăsimii.
Pentru animalele de interes cinegetic ghinda la fel ca jirul şi frunzarele este
principalul furaj pe timp de iarnă, având în vedere că un hectar de stejerete poate să
producă până la 4 tone de fructe.
Faţă de ghindă care are un conţinut mai mare de amidon, jirul este mai valoros
fiind mai bogat în proteine şi grăsimi. În hrana vacilor se poate da 1 kg/zi după
fierbere sau tratamente hidrice ca spălări repetate cu apă rece pentru îndepărtarea
faginei, o sapotoxină hidrosolubilă.
La fel porcinele pot consuma 1 kg/zi sau în amestecuri concentrate în proporţie de
20-30% jir uscat măcinat.
Deoarece jirul produce o grăsime moale de tip oleic, finisarea îngrăşării se face
cu alte tipuri de furaje concentrate.
În alimentaţia tradiţională a porcilor sunt folosite la nevoie şi castanele care sunt
bogate în amidon.
Asemănător jirului şi ghindei, castanele conţin şi ele substanţe din grupa
saponinelor ce le imprimă un gust amar..
Pentru a le mări palatabilitatea şi consumabilitatea, castanele se tratează cu o
soluţie de bicarbonat de sodiu 0,5-1,0%, se prăjesc, se fierb sau se spală repetat cu
apă rece. După ce se tratează şi se usucă se administrează sub formă zdrobită sau
uruită în amestec cu alte componente concentrate.
La vacile de lapte se pot administra până la 3 kg castane proaspete sau 1,5 kg
castane uscate uruite, la caii de muncă până la 1 kg castane uscate în amestecuri la
ovine şi caprine 0,3 kg/zi la porci 0,5 kg/zi pentru îmbunătăţirea calităţii cărnii şi
grăsimii.
Ca furaj ocazional se pot folosi şi seminţele de struguri sub formă măcinată, care
au un conţinut ridicat în grăsimi şi se administrează în hrana vacilor de lapte 3 kg/cap
şi al oilor 0,25 kg/cap/zi.
Pentru completarea sortimentului de furaje, va trebui să acordăm toate atenţia
adunării paielor de cereale care mai sunt pe câmp şi mai ales recoltarea cocenilor de
porumb.
53