Recurs la tradiţia satului sau Opinii agrosilvopastorale - Institutul de ...

3.5. Protecţia sistemelor tradiţionale
Pe teritoriul ţării noastre se constată că au existat şi încă mai sunt într-o formă
sau alta, diferite sisteme agrosilvopastorale care necesită a fi mai bine cunoscute şi
reconsiderate în perspectivă.
Studiile asupra lor au fost marginalizate, agronomii considerând că este treaba
silvicultorilor, silvicultorii la rândul lor se ocupă de pădure încheiată, mai puţin de
arborii izolaţi de pe păşune, etc.
În vreme ce ţări mediteraneene afectate puternic de perioade de căldură şi
uscăciune excesive, silvicultorii şi agronomii au luat deja împreună măsuri concrete
de conştientizare şi generalizare a sistemelor agrosilvopastorale tradiţionale cum este
dehesa spaniolă, în ţara noastră aceste sisteme nu au fost luate până acum în calcul în
vederea extinderii lor pentru a preîntâmpina efectele negative ale încălzirii globale a
climei. De aceea, se consideră necesară o inventariere a tuturor sistemelor
agrosilvopastorale de la noi, de echipe mixte, agronomi şi silvicultori, urmate de
studiul funcţionalităţii lor ca mijloc de protecţie a covorului ierbos, culturilor în arabil,
animalelor la păscut, arborete, pomi fructiferi, etc., sursă economică de furaje,
produse animaliere, cereale, fructe, lemn, estetică peisajeră şi altele. După stabilirea
principalelor funcţii ale sistemelor agrosilvopastorale se poate trece în continuare la
modernizarea lucrărilor de întreţinere şi valorificare a acestor resurse complexe care
se pot adapta mai bine la schimbările climatice viitoare.
În acest fel sistemul agrosilvopastoral alături de împădurirea terenurilor
degradate, înfiinţarea perdelelor forestiere, extinderea irigaţiilor şi alte măsuri poate
să completeze mijloacele specifice de combatere a aridizării şi deşertificării care vor
afecta atât fondul pastoral cât şi creşterea animalelor.
Un sistem agrosilvopastoral complex poate traversa mai uşor un regim de
încălzire globală a climei decât sistemul actual cu păşuni şi animale fără arbori,
culturi simple în arabil şi altele.
CONCLUZII
În România prin creşterea temperaturii medii a aerului cu numai 3 0 C până în
anul 2070 conform prognozelor, peste 30 % din teritoriul ţării va fi afectat de
deşertificare şi cca 38% de aridizare accentuată, care vor îngloba toate câmpiile
noastre, până la 85 % din zona de dealuri şi aproape 20 % din zona premontană
şi montană joasă;
Prognoza încălzirii globale cu 3 0 C în ţara noastră va crea perturbaţii majore în
distribuţia pe altitudine a etajelor de vegetaţie din Carpaţi, în sensul creşterii
limitei superioare a molidului cu 600 m, atingând 2400 m altitudine, cu
dispariţia treptată a etajelor subalpin (jneapăn) şi alpin. Productivitatea maximă
a pădurilor şi a pajiştilor naturale situate în prezent la nivelul de 1000 – 1200 m
după încălzirea globală se va ridica la 1600 – 1800 m altitudine;
Posibilităţile de sporire a producţiei pajiştilor montane care vor beneficia de
căldură şi umezeală mai ridicate decât în prezent, sunt serios diminuate de
proprietăţile fizico – chimice ale solurilor care se vor modifica mult mai lent
368