Recurs la tradiţia satului sau Opinii agrosilvopastorale - Institutul de ...

Pe ansamblu, pajiştile permanente au fost bine întreţinute, alocându-se fonduri
importante pentru investiţii pe bază de proiecte de execuţie şi întreţinere. Lucrările în
teritoriu la nivel judeţean au fost efectuate de către Întreprinderile de Îmbunătăţire şi
Exploatare a Pajiştilor (IIEP) şi erau controlate de Direcţia de bază furajeră din
Ministerul Agriculturii, de Direcţiile Agricole judeţene şi alte organisme economicofinanciare.
În paralel pentru sectorul de stat exista o Direcţie de bază furajeră în
Departamentul agriculturii de stat care îndruma şi controla lucrările de proiectare,
îmbunătăţire şi folosire raţională a pajiştilor.
Au stat mărturie la realizările din domeniul Pajiştile model de la Râşnov – BV,
Crinţ – SB, Daia Albeşti – MS şi multe altele, care sunt în prezent în paragină,
În cadrul IIEP judeţene specializate existau ferme de producţie care efectuau
lucrări de defrişare a vegetaţiei lemnoase, combaterea eroziunii, desecări şi drenaje,
amendări, reînsămânţări, supraînsămânţări, fertilizări, tarlalizări, alimentaţii cu apă,
construcţii de adăposturi, producerea de seminţe de graminee şi leguminoase perene
şi multe alte acţiuni.
La fel Întreprinderile Agricole de Stat (IAS) executau pe terenurile proprii
lucrări asemănătoare cu cele din fermele IIEP judeţene.
Pentru unele lucrări mai ample se făcea apel la Întreprinderile de Execuţie a
Lucrărilor de Îmbunătăţiri şi Funciare (IELIF) din judeţele respective.
Întreaga cantitate de seminţe de ierburi perene era procesată centralizat la Bod
şi apoi la Râşnov în judeţul Braşov.
În primăvara anului 1990 existau în stoc 6.000 tone de sămânţă în sectorul
cooperatist şi 2.000 tone sămânţă în sectorul de stat pentru reînsămânţarea şi
supraînsămânţarea pajiştilor, toate din soiuri de graminee şi leguminoase autohtone,
foarte bine adaptate la condiţiile noastre de climă şi sol.
Fermierii din cadrul IIEP şi cei din cadrul IAS cu suprafeţe mai mari de pajişti,
erau anual instruiţi în diferite centre cum a fost Crevedia – IF şi Băneasa – Bucureşti.
De asemenea, pentru proiectele de îmbunătăţire a pajiştilor exista
obligativitatea ca dozele de fertilizare cu îngrăşăminte chimice şi reţetele de
amestecuri pentru pajişti semănate să fie avizate de specialişti din instituţii de
cercetare din domeniu, respectiv Staţiunea Centrală de Cercetare pentru Cultura
Pajiştilor (SCCP) Măgurele Braşov (1970-1981) care s-a transformat în Institut de
Cercetare şi Producţie pentru Cultura Pajiştilor Braşov cu 4 staţiuni de profil: Jucu –
CJ, Piteşti – AG, Timişoara şi Vaslui.
În urma acestor măsuri de îmbunătăţire şi folosire raţională a pajiştilor din
sectorul socialist cooperatist şi de stat după două decenii (1971 – 1990) de
funcţionare a IIEP, producţia şi calitatea acestui mod de folosinţă s-a menţinut şi a
crescut continuu până la începutul tranziţiei la economia de piaţă.
Economia pastorală de tranziţie
În aceste ultime două decenii zise de tranziţie s-au redus treptat efectivele de
animale prin desfiinţarea cooperativelor şi întreprinderilor agricole de stat, a
complexelor zootehnice şi a altor forme de creştere intensivă a animalelor.
197