Recurs la tradiţia satului sau Opinii agrosilvopastorale - Institutul de ...

ajutor pentru revitalizarea creşterii animalelor, îndeosebi a vacilor de lapte de mare
performanţă.
Până la mijlocul anului acesta, din Statele Unite ale Americii vor sosi la noi
9.500 juninci cu o valoare de 2.500 USD/cap şi potenţial genetic de 11.000 litri
lapte/cap/an. Mai pe înţeles la schimbul actual o superviţică americană valorează 80
milioane lei, destul de scumpă pentru punga noastră, cât 40 de salarii minime pe
economia românească. Unui asemenea animal valoros, o veritabilă fabrică de lapte
patrupedă, trebuie să-i oferim un confort furajer de 5 stele.
Şi-a pus cineva întrebările:
Avem pregătite furajele necesare, a căror cultură (cum este lucerna) trebuia să
se fi înfiinţat deja de anul trecut ?
Avem clarificate pe zone mari fizico-geografice structura de culturi adecvate
ale furajelor de volum verzi pentru jumătate de an şi furajele conservate pentru
stabulaţie cealaltă jumătate de an, specifice climatului mai aspru în care ne
situăm ?
Care este sistema de maşini pentru recoltarea, transportul, distribuţia sau
depozitarea furajelor de volum şi dacă este funcţională ?
Cercetarea românească de profil, institutul unde lucrez, I.C.D.P. Braşov,
Laboratorul de plante furajere din cadrul I.N.C.D.A. Fundulea, Universităţile agricole
din întreaga ţară au răspunsuri concrete la toate aceste întrebări.
Dar a venit cineva să ne întrebe ?
La noi, pentru secvenţa cu subiect principal – cum trebuie să arate o pajişte
pentru vacile performante care se vor importa, ca şi pentru cele existente – aproape
nimeni din cei care sunt vizaţi să le crească nu le-a trecut pragul !
Nu de alta, dar avem o experienţă mai mult decât tristă înainte de anii 80 ai
secolului ce abia s-a încheiat, când în ţara noastră s-au importat un număr
impresionant de juninci Holstein olandez, Jersey şi Roşie daneză, Fleckviech austriac
şi alte rase foarte productive care, din cauza unor politici greşite de producere a
furajelor şi sistemelor de exploatare neadecvate pentru aceste vaci crescute pe
păşunile mănoase de raigras peren cu trifoi alb din vestul european, au degenerat
continuu; puţine din urmaşele acestora mai supravieţuiesc astăzi în fermele noastre.
În plus, ne-au umplut ţara de boli necunoscute nouă înainte, ca leucoza şi altele.
Merită să facem toate eforturile de inteligenţă ştiinţifică şi aplicaţie practică,
astfel ca cele aproape zece mii de juninci din import, care sporesc efectivul actual al
ţării noastre cu 0,33%, să găsească condiţii bune de furajare, să nu împărtăşească,
Doamne fereşte, soarta suratelor lor de mai înainte. La fel şi pentru restul de bovine,
cât şi pentru efectivele actuale de ovine, caprine, cabaline şi alte ierbivore, va trebui
să elaborăm o strategie naţională de producere şi valorificare a furajelor de volum pe
zone mari pedoclimatice şi tipuri de exploataţii zootehnice, fără de care potenţialul
genetic importat cu atâtea cheltuieli, ca şi cel autohton, nu se va putea exprima în
plenitudinea lui.
Rev. Agricultura României, Anul XIII, nr. 15 (588), 12-18 aprilie 2002, Bucureşti.
50