Recurs la tradiţia satului sau Opinii agrosilvopastorale - Institutul de ...

SECETA, ÎMPĂDURIRILE ŞI AGRICULTURA
Anii de secetă care au afectat agricultura ca rezultat al încălzirii globale a
climei s-au datorat în mare parte şi defrişărilor masive a pădurilor care au avut loc în
ultima vreme.
Legătura directă între despădurire şi secetă nu mai este cazul să o menţionăm,
ea fiind cunoscută de un secol şi mai bine pe meleagurile româneşti.
Climatul arid aşternut peste Dobrogea
În Dobrogea sub ocupaţia turcească, pădurile au fost concesionate englezilor
care la mijlocul secolului al XIX – lea le-au defrişat cu fierăstraie mecanice acţionate
de mici motoare cu abur, străbunele „drujbelor” de azi. Consecinţa a fost scăderea
precipitaţiilor de la 450 – 550 mm în 1855 la numai 350 – 400 mm anual după anii
1878, respectiv un minus de 100 – 150 mm, care a dijmuit recoltele românilor
dobrogeni împroprietăriţi la reformele agrare, handicap major suportat de toate
generaţiile de agricultori până în zilele noastre.
Dar nici acum când suntem stăpâni absoluţi peste păduri nu ne-am învăţat
minte, cu mâna noastră, mai mult sau mai puţin conştienţi, exportăm butuci de lemn
şi cherestea din pădurile noastre şi importăm fără să vrem secetă şi deşertificare cu
sărăcia durabilă care le însoţesc pretutindeni.
Ce propuneri de îndreptare a situaţiei agriculturii afectate de secetă erau făcute
de predecesorii noştri agronomi, şi ce iniţiative aveau ei în urmă cu peste 7 decenii, le
reproduc mai jos integral, cu certitudinea că acestea sunt de o stringentă actualitate de
parcă ar fi gândite şi scrise ieri.
PROBLEMA ÎMPĂDURIRILOR de A. Tălăşescu – Suceava, publicată în
Agricultura Nouă (Revistă lunară de ştiinţă şi practică agricolă) an I, nr. 2. martie
1934, apărută la Cluj.
„Problema împăduririlor, deşi este de o importanţă capitală pentru ţara
noastră, i-s'a dat totuş puţină importanţă până în prezent.
Este cunoscută influenţa binefăcătoare a pădurilor şi plantaţiilor într'o
regiune, nu numai din punct de vedere economic, adică al exploatării lemnului, ci
mai ales prin rolul important cel au plantaţiunile masive în atracţia norilor de ploaie
şi provocarea precipitaţiunilor. De aceea toate regiunile lipsite de păduri suferă de
secetă, pe când cele ce le au, beneficiază de ploi abundente.
Ţara noastră înainte de războiu avea un regim pluviometric mult mai favorabil,
care s'a înrăutăţit simţitor din cauza defrişărilor neraţionale executate în timpul şi în
perioada de după război. (Primul Război Mondial n.n.).
Este deci nevoe să se ia măsuri din partea statului pentru a se interzice
despăduririle, acolo unde pădurile au un rost bine definit. Avem nevoe în unele
regiuni de noui plantaţiuni fără de cari regimul ploilor, atât de vitreg astăzi, nu
poate să devie favorabil. Pentru a grăbi împăduririle şi plantaţiunile, cred, că cea
mai bună soluţie ar fi colaborarea cu micul cultivator, înţelegător şi dispus la
sacrificii.
346