Recurs la tradiţia satului sau Opinii agrosilvopastorale - Institutul de ...

Astfel, că spiritul burghez antebelic din lumea satului, apreciat de savantul
Constantin RĂDULESCU-MOTRU ca fiind destul de firav, a fost aproape anihilat în
cele peste patru decenii de regim comunist până la Revoluţia din decembrie 1989.
Acum, după aproape 15 ani de tranziţie inversă, de la socialism, la economia
de piaţă, dominată de spiritul capitalist al proprietăţii private, avem deja undă verde
să accedem în Uniunea Europeană în anul 2007.
Reuşita va depinde în mare măsură de dosarul “verde” cu acelaşi număr 7,
referitor la AGRICULTURĂ care este poate cel mai complex şi în acelaşi timp
complicat aspect al negocierilor de integrare în U.E., datorită unor cauze şi realităţi
binecunoscute de noi toţi.
Pentru aceasta se impune de urgenţă o intensificare a cunoaşterii situaţiei
actuale a locuitorilor din spaţiul rural sub aspect economic, aşa cum a făcut-o marele
nostru savant Gheorghe IONESCU-ŞIŞEŞTI şi colaboratorii, dar şi social, aşa cum
au făcut-o pionierii mondiali ai sociologiei rurale în frunte cu Dimitrie GUSTI şi
urmaşii, cu completările pertinente ale unor filozofi şi psihologi continuatori ai operei
începute de Constantin RĂDULESCU-MOTRU şi mulţi alţi cunoscători consacraţi ai
lumii satelor.
De glasul şi opera oamenilor de ştiinţă din domeniul socio-economic rural, din
trecut şi prezent, trebuie să ţină mai mult ca oricând seama politicienii actuali
guvernanţii şi administraţiile locale, dacă se doreşte cu adevărat îndreptarea situaţiei
anacronice din prezent şi apropierea sinceră de spaţiul rural european.
Avem totodată o vagă speranţă că o parte din cele peste două milioane de
români declaraţi oficial că lucrează corect şi cinstit în străinătate, pe lângă banii aduşi
în ţară îşi vor însuşi metodele şi disciplina de lucru capitaliste, se vor debarasa încet
şi sigur de unele moravuri şi apucături din trecut şi îi vor învăţa şi pe alţii să se poarte
şi să procedeze la fel ca cei din occident.
Aceştia şi alţii, din care unii cetăţeni străini care şi-au început unele afaceri în
agricultura noastră, vor fi nucleele şi promotorii economiei de piaţă funcţionale
adevărate din spaţiul rural, în măsură să facă faţă concurenţei tot mai acerbe din afară
şi a celei fără menajamente după integrare.
Să nu uităm nici un moment că integrarea europeană care bate la uşă, trebuie să
ne prindă pregătiţi atât economic cât şi spiritual, domenii în care mai avem foarte
multe de făcut, acum şi pe viitor.
Rev. Agricultura României, anul XVI, nr. 51-52, (780-781), 23-31 dec.2005,
Bucureşti
384