Recurs la tradiţia satului sau Opinii agrosilvopastorale - Institutul de ...

PĂŞUNATUL, EROZIUNEA SOLULUI ŞI INUNDAŢIILE
Inundaţiile excepţionale din acest an au fost puse în cele mai multe cazuri pe drept
în cârca defrişării nesăbuite a pădurilor din ultimii 15 ani.
Se omite însă incidenţa altor factori responsabili în egală măsură pentru eroziunea
solului şi a inundaţiilor, cum este păşunatul neraţional şi lucrările pe terenurile în
pantă.
Citind titlul de mai sus, am fi înclinaţi să credem că nu există nici o legătură între
factorii menţionaţi şi rezultanta nedorită a lor.
Pentru a înţelege interdependenţa dintre factorii naturali şi antropici cu efectul lor
în lanţul trofic şi economic, vă prezint binecunoscuta observaţie a părintelui
evoluţionismului Charles Darwin, care la mijlocul secolului al XIX – lea a făcut o
legătură hazlie între creşterea numărului de fete bătrâne şi sporirea producţiei de
sămânţă de trifoi din Anglia.
Iată raţionamentul celebrului savant, redat în două fraze. Cu cât în Anglia vor fi
mai multe domnişoare bătrâne, cu atât vor creşte numărul pisicilor de companie,
care se vor hrăni cu şoareci de câmp ce distrug cuiburile din sol ale bondarilor.
Diminuarea şoarecilor va duce la înmulţirea bondarilor care vor poleniza un număr
mai mare de flori de trifoi şi drept urmare se va obţine o producţie mai ridicată de
sămânţă.
Aparent este destul de simplu, nu ?! Tot aşa se pune întrebarea, care este legătura
între păşunatul de acum al terenurilor pe pante şi inundaţii ?
Iată legătura, pe care din păcate mulţi o ignoră.
Actualul sistem iraţional de folosire prin păşunat al fondului pastoral situat pe
pante din zona de deal şi montană, este alături de tăierea abuzivă a pădurilor,
principalul factor de declanşare a eroziunii de suprafaţă şi adâncime, a colmatării
fundurilor albiilor râurilor şi lacurilor de acumulare cu declanşarea frecventă a
inundaţiilor chiar şi la căderea unor precipitaţii în limite normale altă dată.
Acest fenomen al inundaţiilor poate lua proporţii catastrofale în cazul unor
precipitaţii excepţionale, cum au fost cele din acest an. Până la sfârşitul lunii
septembrie au fost înregistrate şase valuri de inundaţii, începând cu cele de primăvară
din Banat şi încheind cu cele din judeţele din sudul ţării.
Previziunile pentru anii următori nu sunt deloc optimiste.
Conform specialiştilor din domeniul meteorologiei şi hidrologiei, cadenţa
inundaţiilor va fi şi mai ridicată pe viitor, ca rezultat a evoluţiei generale a climei
terestre şi al dezechilibrelor majore create de om prin tăierea abuzivă a pădurilor,
păşunatul necontrolat, agrotehnică necorespunzătoare pe pante, poluarea mediului şi
altele.
Referindu-ne la păşunatul neraţional, adesea neglijat de specialiştii din domeniul
protecţiei mediului, în special păşunatul cu ovinele şi caprinele, se poate spune că în
tradiţia românească autentică anul pastoral era împărţit în două anotimpuri simetrice
şi anume vara între 23 aprilie (Sf.Gheorghe sau Sângiorz) şi 26 octombrie (Sf.
Dumitru sau Sâmedru) având ca miez al timpului data de 20 iulie (Sântilie) şi iarna
între 26 octombrie şi 23 aprilie cu miez al timpului la 16 ianuarie (Sânpetru de iarnă).
329