Recurs la tradiţia satului sau Opinii agrosilvopastorale - Institutul de ...

FACTORII TEHNOLOGICI LIMITATIVI AI PRODUCŢIEI PAJIŞTILOR ŞI
CULTURILOR FURAJERE
Este idilic şi totodată anacronic să vezi şi acum gospodari cosind şi greblând
manual fâneţele, dar mai ales lucernierele care nu supravieţuiesc astfel mai mult de
2-3 ani în loc de 4-6, dacă ar fi cosite mecanizat la înălţimea de 4-5 cm de la sol.
Acum o jumătate de secol, la vârsta de 12 ani, în Banat, am cosit, spre
amuzamentul sătenilor, lucernă “în parte” cu o cositoare mecanică trasă de cai, în
lotul zootehnic pentru taurii şi vierii comunali. Orice gospodar mai răsărit avea în
dotare cositoare şi greblă mecanică acţionată de cai !
În producerea şi valorificarea furajelor, nu există o linie netă de demarcaţie
între factorii naturali şi cei tehnologici, ambii se influenţează reciproc, fiind
determinaţi, în cea mai mare măsură, de activităţile noastre în acest domeniu.
Din păcate, de cele mai multe ori, în caz de nereuşită, suntem înclinaţi să dăm
vina pe factorii naturali de influenţă cum sunt seceta, excesul de umiditate, aciditatea
sau alcalinitatea solului, eroziunea de suprafaţă sau adâncime, îmburuienarea, invazia
cu vegetaţie lemnoasă, muşuroaie şi multe altele.
Uităm însă că noi suntem, de fapt, principalul vinovat de starea actuală a
pajiştilor naturale, de sortimentul redus şi producţiile mici ale plantelor furajere din
arabil, de cantitatea adesea insuficientă a furajelor de volum pentru iarnă, de slaba
performanţă a animalelor la păşunat şi multe altele.
În linii generale, factorii tehnologici limitativi se pot rezuma la următoarele
aspecte, mai des întâlnite la noi, prezentate în tabel.
Aprecierea influenţei negative (citiţi “păguboasă”) a acestor 25 de factori
tehnologici asupra productivităţii vegetale şi animale este una aproximativă, pe care o
putem considera destul de sugestivă în a ne face o imagine asupra fenomenelor
insuficient cunoscute din domeniul atât de complex al producerii furajelor de orice
provenienţă, fie de pe pajişti naturale fie din culturi furajere în arabil.
Niciunde în Europa de vest nu am întâlnit, ca la noi, o astfel de situaţie privind
cositul, prepararea şi depozitarea fânului, care este una dintre principalele cauze
limitative ale sporirii şeptelului şi producţiilor animaliere.
De bine, de rău, pe perioada de vară animalele se descurcă pe păşuni care sunt
acum în majoritatea lor subîncărcate, unele abandonate.
De asemenea, sortimentul de furaje pentru bovine şi ovine este format în
proporţie de peste 90% din fânuri, paie şi coceni.
Lipsa suculentelor în alimentaţia animalelor, în special a vacilor de lapte este unul
dintre principalii factori limitativi ai producţiei acestora.
Se pune astfel problema realizării pe zone pedoclimatice a unei game
sortimentale mai largi de culturi furajere în arabil care să asigure calitativ şi cantitativ
nevoile animalelor domestice ierbivore.
55