Recurs la tradiţia satului sau Opinii agrosilvopastorale - Institutul de ...

PĂŞUNILE DIN ZONA MONTANĂ ÎNALTĂ ŞI GOSPODĂRIREA LOR
La începutul lunii septembrie a anului trecut, Institutul de Cercetare –
Dezvoltare pentru Pajişti (ICDP) Braşov, în cadrul unui Proiect FAO, a fost onorat de
vizita D-lui John FRAME din Scoţia, Preşedinte de onoare al Federaţiei Europene a
Pajiştilor, expert FAO. Pe parcursul a 4 zile (3-6. 09) am analizat împreună starea
păşunilor din Platoul Bucegilor între 1300- 2500 m altitudine, prilej cu care i-am
cerut înaltului oaspete să-şi exprime în scris impresiile pe care le redăm în continuare.
Impresii asupra vizitei în Platoul Bucegi
Prima mea impresie a fost austeritatea adesea de o linişte încântătoare a
versanţilor vârfurilor şi văilor munţilor; eu spun austeritate din cauza dominanţei
speciei Nardus stricta (ţăpoşica) şi Festuca airoides (păruşcă) din pajişti. În plus
este o plăcere a întâlni plante înflorite din flora spontană sau câteva genţiane
(Gentiana sp.) şi să vezi câteva pădurici sau tufe de Pinus mugo (jneapăn).
Speciile de pajişti de aici, au productivitate scăzută şi valoare nutritivă slabă,
dar ele sunt adaptate la o fertilitate redusă a solului, aciditate şi la condiţii climatice
aspre. Absenţa leguminoaselor furajere este notabilă dar este de aşteptat aceasta
având în vedere condiţiile din sol.
Un alt lucru de menţionat este că aceste pajişti sunt supraîncărcate în câteva
areale uşor accesibile de exemplu, în timp ce, pe alte areale cu altitudine mai mare,
mai greu accesibile pajiştile sunt adeseori subîncărcate. Încă din vară turmele de oi
şi cirezile de vite, fiecare cu îngrijitorii lor, bărbaţi şi câini sunt parte integrantă din
peisajul montan. Aceasta este ceva normal şi în primul rând natural.
Păşunatul selectiv cu greu poate să împiedice îmbătrânirea plantelor şi
menţinerea lor în stadiul vegetativ-tânăr, frunze şi lăstari. De fapt aceasta crează
două tipuri de pajişti productive şi neproductive. Animalele păşunează împreună, oi
şi vaci; de aceea, nu este posibil să asiguri regenerarea normală a ierbii pentru
animale.Separarea acestor animale (în două părţi) ar putea fi posibilă, ceea ce
înseamnă mai mulţi văcari şi ciobani.
Un alt punct de vedere este că prin închiderea animalelor în ţarcuri noaptea se
face un transfer simplu al fertilizanţilor (dejecţii animale) de la o zonă la alta. De
fapt această metodă (târlirea) este practicată. Apare că, laptele produs sau brânza
obţinută este “organică” sau “ecologică” deoarece nu sunt intrări (input-uri)
externe (mai puţin medicamentele care sunt folosite pentru animale).
Cu toate acestea, numai perioada de vară este “organică” întrucât vacile şi
oile sunt hrănite pe timp de iarnă cu furaje care nu sunt în totalitate “organice”.
Baza de cercetări pentru pajişti montane Blana-Bucegi a ICDP Braşov, este
o veritabilă oază verde în mijlocul peisajului îngălbenit al restului suprafeţelor de
pajişti şi reprezintă un exemplu impresionant la ce duce îmbunătăţirea pajiştilor.
Cu o singură privire experienţele efectuate reprezintă influenţa benefică a
păşunatului raţional pe tarlale, dar mai important este aplicarea târlirii pentru
84