Recurs la tradiţia satului sau Opinii agrosilvopastorale - Institutul de ...

Au fost efectuate determinări concomitente (în paralel), în pădure şi pajişte din
20 în 20 de minute asupra temperaturii de la suprafaţa solului până la 2 m înălţime şi
în sol până la 1,5 m adâncime.
Determinările pentru temperatura aerului s-au efectuat cu termometre
obişnuite, fixate pe o stadie, având rezervoarele cu mercur umbrite cu conuri de hârtie,
iar termometrele pentru sol au fost prevăzute cu carcasă metalică.
Rezultatele din tabel pun în evidenţă diferenţele nete dintre temperaturile din
pădure şi pajişte, la fel între cele din sol şi aer.
Astfel, la 7 dimineaţa, diferenţa medie între temperatura din pădure şi pajişte
este de 1°C în aer şi 0,5°C în sol, crescând la ora 13 00 , până la 4,2°C în aer şi 3,1°C în
sol pe pajişte faţă de pădure.
Cu ajutorul unor microgradienţi termici a fost posibilă conturarea evoluţiei
temperaturii din 10 în 10 cm înălţime în aer şi adâncime în sol (Maruşca şi Filip,
1995).
Schimbările cele mai mari ale microgradienţilor termici s-au înregistrat pe
intervale 0–40 cm în aer şi sol îndeosebi pe pajişte unde sunt de -1,6 °/10 cm (17,2-
14,0°C) în aer şi -2,8°C (16,0-10,4°C) în sol.
Sub pădure temperaturile în aer şi sol sunt mai constante, înregistrându-se
valori subunitare pentru microgradienţi, confirmând rolul protector al vegetaţiei
lemnoase în comparaţie cu alte moduri de folosinţă al terenurilor.
Regimul termic al aerului (0-200 cm înălţime) şi al solului (0-150 cm
adâncime) din vegetaţia lemnoasă este mai scăzut şi mult mai constant în comparaţie
cu cel din vegetaţia ierboasă în perioada de vegetaţie (mai-septembrie) la nivelul de
1100 m altitudine.
Microgradienţii termici medii din aer sunt absenţi în pădure pe intervalul 50-
200 cm înălţime de la sol (11,5 0 C) şi au o uşoară scădere pe pajişte de -0,04 °C/10
cm (13,1-12,7 0 C) la aceeaşi înălţime. În sol, pe adâncimea 50-150 cm
microgradienţii sunt egali, respectiv de -0,08°C/10 cm, dar cu limitele medii de 8,7-
8,3 0 sub pădure şi 10,3-9,9 0 C sub pajişte. Aceste date atestă încă o dată, dacă mai
este nevoie, rolul termoregulator al pădurilor în climatul zonei montane.
3.2. Izlazurile comunale cu arbori
Date fiind caracteristicile microclimatului mai echilibrat din pădure faţă de cel
extrem din câmp deschis, pentru creşterea animalelor din vremuri imemorabile şi în
ţara noastră s-au efectuat lucrări de rărire a pădurilor existente pentru a se instala
covorul ierbos al pajiştilor pentru furaje, acţiune numită „dumbrăvire”.
Pe suprafeţele unde a fost defrişată în totalitate pe pajiştile rezultate s-au
plantat ulterior arbori solitari, în pâlcuri sau/şi alimente pentru ocrotirea animalelor
de insolaţie concomitent cu realizarea de material lemnos necesar în gospodărie.
Acţiunea de „înfiinţare” a dumbrăvilor din puieţi plantaţi se poate denumi
dumbrăvuire aşa cum înfiinţarea în arabil a perdelelor forestiere poartă numele
consacrat de perdeluire (Ianculescu, 2005 ).
Astfel, pe cele două căi prin dumbrăvire şi dumbrăvuire au rezultat cunoscutele
dumbrăvi sau rarişti, unde convieţuiesc în bună armonie vegetaţia lemnoasă, covorul
ierbos al pajiştilor şi animalele care le valorifică.
366