Recurs la tradiţia satului sau Opinii agrosilvopastorale - Institutul de ...

Statutul de membru
Euromontana reuneşte organizaţii regionale şi naţionale ale populaţiilor
montane: organizaţii socio-profesionale – în special agricole – centre de dezvoltare
rurală, agenţii de dezvoltare şi de mediu, autorităţi teritoriale, institute de cercetare,
etc. Include organizaţii din Europa de vest precum şi din ţările Europei centrale şi de
est, într-un efort de a dezvolta cooperarea internaţională.
Avantajele statutului de membru
• Apartenenţa la o reţea de profesionişti, contacte montane transectoriale în întreaga
Europă;
• O forţă reprezentativă care se adresează Uniunii Europene şi statelor membre, ca un
grup unit preocupat de soarta munţilor;
• Acces la proiecte europene coordonate sau sprijinite de Euromontana;
• Evenimente la nivel înalt, cum ar fi Convenţiile montane bianuale;
•Informaţii esenţiale cu privire la chestiuni de interes pentru zonele montane
europene;
• Sprijin din partea Secretariatului Euromontana.
Convenţii montane europene
O dată la 2 ani, Euromontana organizează Lucrările Europene ale Muntelui,
concentrate asupra diverselor aspecte ale dezvoltării durabile a zonelor montane.
După reconstituirea în forma actuală a Euromontana în 1996 la Roma, prima
reuniune a Convenţiei Montane Europene a avut loc la Ljubljana- Slovenia în anul
1998 urmată de cea de la Trento – Italia, Inverness – Scoţia, Rodez – Franţa, Chavèz
– Portugalia şi cea de acum de la Brig – Elveţia.
La această ultima manifestare a montaniarzilor, au participat peste 270
personalităţi din diferite domenii de activitate din 18 ţări europene din care 34
participanţi din România.
În prima zi au fost efectuate excursii de documentare pe trei trasee distincte
unde am luat contact cu agricultura, protecţia mediului, turismul şi alte aspecte
specifice Alpilor din Cantonul Valais.
Ca unul, care în urmă cu aproape 4 decenii am văzut şi studiat pentru prima
oară agricultura montană a acestor meleaguri, am fost surprins să constat că spaţiul
rural a rămas aproape nemodificat cu excepţia baloţilor de iarbă însilozată, a
drumurilor mai bune şi a transportului pe cablu mai performant.
Aceleaşi construcţii mai vechi sau mai noi cu arhitectura lor specifică, aceleaşi
specii şi rase de animale din care domină vacile de lapte, aceleaşi garduri fixe şi
electrice pentru păşunat raţional, aceeaşi grijă gospodărească pentru fiecare palmă de
pământ şi metru pătrat de covor ierbos al pajiştilor, aceleaşi platforme de gunoi de
grajd, aceleaşi flori care înveselesc balcoanele caselor de la ţară şi multe aceleaşi întro
constantă şi perseverenţă de admirat.
Te întrebi de ce aceşti oameni care trudesc din greu de secole pe aceste terenuri
slab productive rămân pe mai departe ultraconservatori, îşi respectă cu sfinţenie
tradiţiile, păstrează din moşi strămoşi arhitectura construcţiilor, rasele de animale
442